Vrei acest blog?
Contacteaza-ma.
florin_mciuc(at)yahoo(dot)com
"Prima Casă" i-a determinat pe unii proprietari să urce preţurile locuinţelor şi cu 35%
"Prima Casă" a urcat preţurile apartamentelor cu două camere din Bucureşti
Gândul: "Prima Casă" îi scapă pe dezvoltatori de locuinţe
Popp, Impact: Propun extinderea programului "Prima Casă" la cei care vor o casă mai bună
Nica: Se doreşte ca "Prima Casă" să se refere la locuinţe nou construite
Preţurile apartamentelor din Bucureşti s-au redus uşor
printeaza articol twitter trimite e-mail trimite pe ym foto [1] [1] video [0] [0] audio [0] [0] redimensioneaza
BUCUREŞTI / 15:53, 31.07.2009
Vânzătorii de locuinţe din Bucureşti au început să crească, din luna mai, preţurile solicitate, după ce au remarcat intensificarea interesului potenţialilor cumpăratori ca urmare a introducerii programului "Prima casă", majorările fiind, în unele cazuri, de peste 35%, potrivit site-ului Imopedia.ro.
"Vânzătorii de apartamente din Bucureşti măresc preţurile din anunţuri, pe zi ce trece, încurajaţi de numeroasele telefoane primite de la potenţialii beneficiari cu «Prima Casă». Conform bazei noastre de date Imopedia.ro, din mai şi până acum preţul mediu al apartamentelor din Bucureşti a crescut cu 4%. În zona de sud rata de creştere a preţurilor este de aproape trei ori mai mare decât media pe Bucureşti, ajungând la 10%. Punctual, există însă proprietari care au pretenţii mult peste medie, «umflând» preţurile şi cu peste 35%", se arată într-un comunicat al site-ului imobiliar.
De exemplu, pentru un apartament de două camere confort 2, cu o suprafaţă de 38 de metri pătraţi, în zona Brâncoveanu, se cereau în aprilie 37.000 euro, iar în prezent 50.000 euro.
Alte exemple, din baza de date postată pe site-ul imobiliar, sunt un apartament cu două camere pe Şoseua Olteniţei, care în perioada aprilie - mai era evaluat de proprietar la 55.000 euro, iar preţul actual este de 67.000 euro, şi o locuinţă cu două camere în zona Emil Racoviţă, cu un preţ de 52.000 euro în luna mai, iar în iulie de 60.000 euro.
citeste toata stirea
Gândul: "Prima Casă" îi scapă pe dezvoltatori de locuinţe
Popp, Impact: Propun extinderea programului "Prima Casă" la cei care vor o casă mai bună
Nica: Se doreşte ca "Prima Casă" să se refere la locuinţe nou construite
Preţurile apartamentelor din Bucureşti s-au redus uşor
printeaza articol twitter trimite e-mail trimite pe ym foto [1] [1] video [0] [0] audio [0] [0] redimensioneaza
BUCUREŞTI / 15:53, 31.07.2009
Vânzătorii de locuinţe din Bucureşti au început să crească, din luna mai, preţurile solicitate, după ce au remarcat intensificarea interesului potenţialilor cumpăratori ca urmare a introducerii programului "Prima casă", majorările fiind, în unele cazuri, de peste 35%, potrivit site-ului Imopedia.ro.
"Vânzătorii de apartamente din Bucureşti măresc preţurile din anunţuri, pe zi ce trece, încurajaţi de numeroasele telefoane primite de la potenţialii beneficiari cu «Prima Casă». Conform bazei noastre de date Imopedia.ro, din mai şi până acum preţul mediu al apartamentelor din Bucureşti a crescut cu 4%. În zona de sud rata de creştere a preţurilor este de aproape trei ori mai mare decât media pe Bucureşti, ajungând la 10%. Punctual, există însă proprietari care au pretenţii mult peste medie, «umflând» preţurile şi cu peste 35%", se arată într-un comunicat al site-ului imobiliar.
De exemplu, pentru un apartament de două camere confort 2, cu o suprafaţă de 38 de metri pătraţi, în zona Brâncoveanu, se cereau în aprilie 37.000 euro, iar în prezent 50.000 euro.
Alte exemple, din baza de date postată pe site-ul imobiliar, sunt un apartament cu două camere pe Şoseua Olteniţei, care în perioada aprilie - mai era evaluat de proprietar la 55.000 euro, iar preţul actual este de 67.000 euro, şi o locuinţă cu două camere în zona Emil Racoviţă, cu un preţ de 52.000 euro în luna mai, iar în iulie de 60.000 euro.
citeste toata stirea
Şeful AOAR: Scăderea economică de 7-8% va fi o mare catastrofă
BUCUREŞTI / 18:26, 31.07.2009
Scăderea economică de 7-8% prognozată pentru acest an va reprezenta "o mare catastrofă" şi va conduce la falimentarea firmelor şi la reorganizarea unor subsectoare economice, a declarat, vineri, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), Florin Pogonaru, după discuţia cu premierul Emil Boc.
"Pentru mediul de afaceri , o scădere de la plus 7-8% la minus 7-8% înseamnă o mare catastrofă, înseamnă în primul rând falimente şi reorganizarea unor subsectoare economice. Ne place sau nu, asta este situaţia şi trebuie să fim pregătiţi. Guvernul nu trebuie să îşi irosească muniţia sub forma fondurilor primite de la UE şi celelalte instituţii internaţionale pentru salvarea firmelor mari şi mici care se vor afla în dificultate. S-a ajuns până acolo în a se discuta despre regimuri diferite privind birocratizarea fiscalităţii pentru firmele mari şi firmele mici. Nu este admisibil ca într-o firmă mică să ai administratorul completând de la paza contra incendiilor până la semnând de fiecare dată situaţia registrului de acasă şi alte trăznăi de genul ăsta", a spus Pogonaru.
El a arătat că oamenii de afaceri au cerut, în discuţia de vineri cu reprezentanţii Guvernului, debirocratizarea administraţiei şi participarea investitorilor la redactarea noului Cod Fiscal.
"Propunerile au fost foarte diverse, de la propuneri legate de definirea priorităţilor, pentru că avem o problemă legată de definirea priorităţilor, de responsabilitate a instituţiilor administrative şi a Guvernului - de exemplu, să se publice unde sunt banii noştri, s-a spus la un moment dat -la probleme de debirocratizare. S-a discutat de numirea unui ministru al «simplificării», pentru că ceea ce avem la ora actuală este o birocratizare excesivă, o blocare a sistemului firmelor cu acte care nu sunt necesare şi care sunt create numai pentru a menţine parazitar tot felul de funcţionari publici", a spus Pogonaru.
El a arătat astfel că este nevoie de o responsabilizare a administraţiei.
"Ne aşteptăm la anume acţiuni în următoarea perioadă, în primul rând acţiuni de responsabilizare a unităţilor administrative. Banii trebuie să circule în sistem, ori se pare că banii sunt trimişi de la Guvern şi se opresc undeva la instituţiile guvernamentale, la instituţiile administraţiei locale care nu sunt responsabilizate", a adăugat şeful Asociaţiei.
Într-un comunicat al Guvernului se arată că reprezentanţii mediului de afaceri au solicitat Executivului elaborarea de măsuri care să creeze mai multă predictibilitate şi stabilitate în mediul economic.
"Primul-ministru a dat asigurări că Executivul nu va majora, în perioada următoare, taxe precum TVA şi impozitul pe profit şi că se va face o raţionalizare a cheltuielilor publice atât la nivel central, cât şi la nivel local prin impunerea standardelor de cost pentru fiecare unitate administrativă", se arată în comunicat.
Secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan, a declarat agenţiei MEDIAFAX că ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a spus reprezentanţilor mediului de afaceri că Guvernul va solicita FMI să accepte pentru 2009 un deficit bugetar de 7% din PIB, în condiţiile unei scăderi economice estimate la 7-8%.
sursa Mediafax
Scăderea economică de 7-8% prognozată pentru acest an va reprezenta "o mare catastrofă" şi va conduce la falimentarea firmelor şi la reorganizarea unor subsectoare economice, a declarat, vineri, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), Florin Pogonaru, după discuţia cu premierul Emil Boc.
"Pentru mediul de afaceri , o scădere de la plus 7-8% la minus 7-8% înseamnă o mare catastrofă, înseamnă în primul rând falimente şi reorganizarea unor subsectoare economice. Ne place sau nu, asta este situaţia şi trebuie să fim pregătiţi. Guvernul nu trebuie să îşi irosească muniţia sub forma fondurilor primite de la UE şi celelalte instituţii internaţionale pentru salvarea firmelor mari şi mici care se vor afla în dificultate. S-a ajuns până acolo în a se discuta despre regimuri diferite privind birocratizarea fiscalităţii pentru firmele mari şi firmele mici. Nu este admisibil ca într-o firmă mică să ai administratorul completând de la paza contra incendiilor până la semnând de fiecare dată situaţia registrului de acasă şi alte trăznăi de genul ăsta", a spus Pogonaru.
El a arătat că oamenii de afaceri au cerut, în discuţia de vineri cu reprezentanţii Guvernului, debirocratizarea administraţiei şi participarea investitorilor la redactarea noului Cod Fiscal.
"Propunerile au fost foarte diverse, de la propuneri legate de definirea priorităţilor, pentru că avem o problemă legată de definirea priorităţilor, de responsabilitate a instituţiilor administrative şi a Guvernului - de exemplu, să se publice unde sunt banii noştri, s-a spus la un moment dat -la probleme de debirocratizare. S-a discutat de numirea unui ministru al «simplificării», pentru că ceea ce avem la ora actuală este o birocratizare excesivă, o blocare a sistemului firmelor cu acte care nu sunt necesare şi care sunt create numai pentru a menţine parazitar tot felul de funcţionari publici", a spus Pogonaru.
El a arătat astfel că este nevoie de o responsabilizare a administraţiei.
"Ne aşteptăm la anume acţiuni în următoarea perioadă, în primul rând acţiuni de responsabilizare a unităţilor administrative. Banii trebuie să circule în sistem, ori se pare că banii sunt trimişi de la Guvern şi se opresc undeva la instituţiile guvernamentale, la instituţiile administraţiei locale care nu sunt responsabilizate", a adăugat şeful Asociaţiei.
Într-un comunicat al Guvernului se arată că reprezentanţii mediului de afaceri au solicitat Executivului elaborarea de măsuri care să creeze mai multă predictibilitate şi stabilitate în mediul economic.
"Primul-ministru a dat asigurări că Executivul nu va majora, în perioada următoare, taxe precum TVA şi impozitul pe profit şi că se va face o raţionalizare a cheltuielilor publice atât la nivel central, cât şi la nivel local prin impunerea standardelor de cost pentru fiecare unitate administrativă", se arată în comunicat.
Secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan, a declarat agenţiei MEDIAFAX că ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a spus reprezentanţilor mediului de afaceri că Guvernul va solicita FMI să accepte pentru 2009 un deficit bugetar de 7% din PIB, în condiţiile unei scăderi economice estimate la 7-8%.
sursa Mediafax
Şeful ANAF: Majoritatea firmelor plătesc impozitul minim
Aproape 65% dintre firme vor plăti impozit minim, în sumă de 291,7 milioane lei, reprezentând 12% din totalul impozitelor pe profit şi venit declarate până în data de 25 iulie, iar prin aplicarea cotei de 16% ar fi avut obligaţii de numai 22,25 milioane lei, potrivit şefului ANAF, Sorin Blejnar.
"Fără impozitul minim, 415.033 firme ar fi plătit un impozit pe profit şi venit de 22,25 milioane lei. Este o diferenţă de 270 milioane lei, adică 65 de milioane euro, ceea ce arată că introducerea impozitului minim a fost benefică", a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar.
El a precizat că au fost depuse 642.999 declaraţii de impunere, iar aproximativ 230.000 de firme plătesc impozit mai mare decât impozitul minim.
Totalul sumelor de încasat din impozitul pe profit şi venit (microîntreprinderi), inclusiv din impozitul minim, se ridică la 2,4 miliarde lei.
Firmele plătesc, de la 1 mai, un impozit minim anual cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), dacă au venituri totale de până la 52.000 lei, şi 43.000 lei (circa 10.000 euro) pentru venituri de peste 129 milioane lei.
Firmele care înregistrează profit plătesc în continuare un impozit de 16%, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează.
sursa: MediaFax
"Fără impozitul minim, 415.033 firme ar fi plătit un impozit pe profit şi venit de 22,25 milioane lei. Este o diferenţă de 270 milioane lei, adică 65 de milioane euro, ceea ce arată că introducerea impozitului minim a fost benefică", a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar.
El a precizat că au fost depuse 642.999 declaraţii de impunere, iar aproximativ 230.000 de firme plătesc impozit mai mare decât impozitul minim.
Totalul sumelor de încasat din impozitul pe profit şi venit (microîntreprinderi), inclusiv din impozitul minim, se ridică la 2,4 miliarde lei.
Firmele plătesc, de la 1 mai, un impozit minim anual cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), dacă au venituri totale de până la 52.000 lei, şi 43.000 lei (circa 10.000 euro) pentru venituri de peste 129 milioane lei.
Firmele care înregistrează profit plătesc în continuare un impozit de 16%, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează.
sursa: MediaFax
Creditele din Programul "Prima casă" nu vor depăşi 60.000 de euro
Băncile vor putea acorda credite în Programul “Prima casă” de cel mult 60.000 de euro, iar pentru locuinţele mai scumpe clienţii vor aduce “bani de-acasă”, a declarat, joi, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, Aurel Şaramet.
Citeste mai mult
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
