Criza financiară în România

Bancheri de top din Romania, brokeri si investitori pe Bursa de Valori din Bucuresti au raspuns pentru Business Standard la o intrebare care macina in acest moment intreaga economie: cat va dura criza financiara globala si ce efecte va avea in Romania?

Manfred Wimmer CEO BCR

previziuni estomparea efectelor in 2008 Costul de finantare externa al oricarei entitati din Romania ar putea sa se majoreze usor si e posibil ca pe termen mediu sa asistam la relocari in Romania ale unor companii straine. Nivelul unor indicatori indica o continuare a cresterii economice in 2008, chiar daca e posibil sa se inregistreze un ritm inferior celui din 2007. La nivelul Europei Centrale si de Est, perspectivele sunt promitatoare, iar o serie de evolutii fluctuante pe termen scurt ar putea fi estompata de evolutiile procesului de convergenta pe termen lung. Romania nu este o exceptie. Consideram ca efectul turbulentelor financiare internationale asupra Romaniei se va estompa in a doua parte a anului 2008. La baza unei evolutii macroeconomice pozitive ar putea sta un an agricol bun si o imbunatatire a performantei anumitor ramuri din industrie. La nivel global, elementul dominant din prezent este reducerea increderii investitorilor in pietele financiare, mai important decat lipsa lichiditatii. Pietele financiare tind sa exagereze turbulentele, reducand astfel semnificatia fundamentelor pe termen lung.

Patrick Gelin presedinte.-dir. gen. BRD-Gsg

efect scumpirea finantarii Un prim efect a fost scumpirea finantarii externe pentru Romania; acest efect a fost urmat de scaderea cursului actiunilor la Bursa din Bucuresti si de deprecierea leului in raport cu euro. Aceste lucruri se datoreaza si fundamentelor macroeconomice locale. Romania cumuleaza, de fapt, mai multe handicapuri, dupa cum arata viziunea analistilor straini. Discutam aici despre efectele directe ale crizei internationale, semnele de intrebare in privinta evolutiei indicatorilor sai economici si lipsa de vizibilitate asupra actiunii Guvernului pe termen mediu. In mod evident, nu stiu cat timp va dura aceasta criza si probabil ca nimeni nu stie acest lucru. O prima indicatie asupra profunzimii crizei va fi data de rezultatele pe 2007 ale marilor banci. Dincolo de acest lucru, durata va depinde de gravitatea recesiunii americane, de amploarea reducerii ofertei de credit, de masurile luate de bancile centrale si de guverne si, de asemenea, de controlul aspectelor emotionale inerente acestui gen de evenimente.

Dan Pascariu presedinte. CA UniCredit Tiriac

indirect criza nu afecteaza direct romania Criza subprime din SUA nu afecteaza in mod direct Romania, intrucat, cu exceptia Citibank, niciuna dintre bancile-mama ale principalilor jucatori de pe piata romaneasca nu a fost afectata semnificativ de aceasta criza. Pe de alta parte, insa, sunt convins ca cele mai multe dintre institutiile financiare care opereaza in Romania sub impulsul bancilor-mama vor inaspri politica de administrare a riscurilor si, in acelasi timp, si datorita celorlalti factori economici, creditele vor fi mai scumpe atat in lei, cat si in euro. Este greu de spus, cel putin pana cand piata va considera ca toate institutiile financiare afectate au anuntat toate pierderile posibile si, din punct de vedere al psihologiei pietei, se poate considera ca criza subprime e depasita. Asta nu inseamna ca este sfarsitul tuturor problemelor, pentru ca poate ramane perceptia cu privire la faptul ca economia americana e in recesiune, or, aceasta poate dura si doi ani. Depinde foarte mult de raspunsul pe care piata il va da.

Mihai Bogza presedinte CA Bancpost

corectii volatilitate monetara perpetuata Cred ca, pe plan international, efectele crizei subprime vor fi vizibile de-a lungul intregului an, fiind probabil sa isi mai estompeze din efecte in anul care vine. In ceea ce priveste Romania, cred ca bursa a suferit niste corectii fata de nivelurile probabil prea ridicate inregistrate si probabil ca aceasta corectie va fi limitata in viitor, iar volatilitatea monedei nationale s-ar putea perpetua in primul semestru al anului, cu miscari ale cursului in ambele directii. BNR are si capacitatea, si instrumentele de a tine sub control evolutia volatilitatii cursului si, in aceste conditii, impactul asupra sistemului bancar romanesc va fi minim. Credem ca, de fapt, principala provocare din acest an pentru Romania va fi data de efectele crizei internationale a lichiditatii, criza care va face mai limitat si mai scump accesul bancilor romanesti la surse externe de finantare, restrangandu-le capacitatea de continuare a expansiunii.

Catalin Chelu investitor

optimism piata are sanse sa-si revina Si eu sunt incurcat, la fel ca toata lumea. Cred ca, in continuare, vor fi fluctuatii, dar nu cred ca se va repeta istoria, cand crizele financiare au avut efecte dezastruoase. Nu cred nici ca ne vom intoarce la valorile din 1998-1999, asa cum se vehiculeaza pe piata. Sunt increzator ca, la sfarsitul anului, piata va inchide pe crestere. Poate nu va fi un avans foarte mare, dar cresterile vor ajunge cel putin la jumatatea avansului de anul trecut. Totul depinde de momentul in care criza din America se va ameliora. Criza de pe piata financiara va da semne mai clare de revenire dupa prima jumatate a acestui an, cand marile companii vor termina de raportat rezultatele financiare. Efectele acesteia sunt destul de mari pentru Romania, insa piata are toate sansele sa isi revina. Pana atunci nu putem decat sa asteptam semne mai clare de revenire. Odata cu terminarea crizei, investitorii straini se vor intoarce pe piata.

Andrea Ferancova Dir. of Equities Wood&Company

recesiune economia SUA afecteaza europa Cred ca nimeni din lume nu stie cat anume va dura criza de pe pietele de capital, insa situatia SUA va fi cu siguranta rezolvata. Nimeni nu stie precis cat de repede vor fi rezolvate problemele Statelor Unite. Economiile tarilor din Europa Centrala si de Est nu ar trebui sa fie afectate semnificativ, pe fondul estimarilor privind mentinerea cresterilor acestora. Spre deosebire de economii, pietele de capital din regiune sunt mai bine intercorelate cu cele internationale. In situatia in care va fi o recesiune in Statele Unite, care sa afecteze semnificativ si tarile din Europa de Vest, atunci aceasta va influenta si tarile din Europa Centrala si de Est, deoarece majoritatea exporturilor tarilor din regiune se indreapta acolo. Cresterea cotatiilor bursiere din ultimele zile se datoreaza nevoii de o revenire pe pietele de capital, dupa scaderi atat de mari. In perioada urmatoare, volatilitatea pe pietele de capital va fi mare, iar directia va fi data de Statale Unite si economiile mari.”

Mihai Caruntu analist piete de capital BCR

europa de est perspective macro promitatoare Criza ar putea continua atat timp cat fluxul de stiri dinspre economia americana va fi negativ, in sensul mentinerii pesimismului in ceea ce priveste intrarea economiei americane in recesiune, ceea ce ar avea un impact negativ direct asupra cresterii economice la nivel global. Desigur ca, in cazul confirmarii unui astfel de scenariu, in urmatoarele luni, pietele financiare nu pot reactiona decat in sens negativ, amplitudinea unor ajustari suplimentare a indicilor pietelor de capital fiind totusi dificil de prognozat. In conditiile in care, foarte probabil se va dovedi ca interpretarile analistilor si investitorilor au fost, totusi, mai pesimiste decat situatia reala, este mult mai predictibil un scenariu de revenire a pietelor de capital incepand cu trimestrul al doilea al acestui an. Modul in care Romania va fi afectata de criza financiara trebuie sa fie privit in primul rand in context regional. Insa la nivelul Europei Centrale si de Est, perspectivele din punct de vedere macroeconomic sunt promitatoare, statele intrate recent in Uniunea Europeana urmand sa beneficieze in continuare de scenariul de convergenta pe termen lung.

‘Sunt increzator ca, la sfarsitul anului, piata va inchide pe crestere. Poate nu va fi un avans foarte mare, dar cresterile vor ajunge cel putin la jumatatea avansului de anul trecut. Catalin Chelu investitor

‘Costul de finantare externa al oricarei entitati din Romania ar putea sa se majoreze usor si e posibil ca pe termen mediu sa asistam la relocari in Romania ale unor companii straine. Manfred Wimmer CEO BCR

Bogdan BILAUS manager investii Raiffeisen

Consecinte

Incetinirea cresterii Este, poate, prea devreme sa etichetam starea curenta de lucruri drept criza. Economia mondiala evolueaza in cicluri, iar acum suntem la inceputul unei potentiale recesiuni in SUA. Inca e de vazut daca nu este decat o incetinire a cresterii. Alte zone economice evolueaza bine, deci fenomenul nu e globalizat. Este, insa, evident ca perioada cu un pret redus al riscului a trecut. Investitorii vor cauta remuneratii mai atractive pentru riscurile pe care si le asuma. Pe piata autohtona, investitorii straini vor fi descurajati de datele macroeconomice, deci de riscul mai mare. Daca investitorii romani vor invata sa ia decizii de investitii pe termen mediu si lung, bazate pe analize obiective si nu pe emotii, exista sanse ca piata de capital de la noi sa treaca cu bine peste aceasta perioada. Astfel de corectii au un anume rol in maturizarea pietei. Participantii vor accepta faptul ca aceasta nu evolueaza doar in sus, ca riscul este un aspect cel putin la fel de important ca si randamentul. Promisiunile de randamente spectaculoase trebuie analizate prin perspectiva riscului.

Owl Virusul H5N1 in varianta financiara.

Nu cred ca exista cineva care sa spuna cat va dura aceasta criza financiara, dar, pe termen scurt si mediu, se va mentine la un nivel ingrijorator, care este foarte posibil sa contamineze o perioada mai lunga de timp. Aceasta criza poate fi comparata cel mai bine cu virusul gripal H5N1, care a putut fi doar izolat, dar nu invins. Sistemul bancar si bursele sunt cele mai expuse. Cel mai vizibil si imediat efect in Romania il reprezinta seria de scaderi pe BVB care, de la 24 mld. euro capitalizare la inceput de an, inregistreaza acum sub 18 mld. euro. Un alt efect il reprezinta cresterea dobanzilor la credite, care va afecta in mod cert populatia, scumpirea importurilor, care va interfera direct cu buzunarul cetateanului obisnuit, dar si inflatia, care va avea o tendinta de crestere in 2008.

Maresalul Sperante in doua-trei luni

Fara indoiala ca asistam la o criza economica mondiala mult mai profunda decat toate cele anterioare. Aceasta criza a fost declansata de criza creditelor din SUA, dar cauzele sunt total diferite.Este vorba despre probleme majore ale economiei mondiale, probleme care au survenit odata cu declansarea procesului de globalizare economica. Lumea financiara isi pune sperante in capacitatea Statelor Unite de a evita criza economica in urmatoarele doua-trei luni. In ultimele doua zile, marile burse au reusit sa recupereze o buna parte din pierderile inregistrate marti. Acest lucru nu s-a datorat masurilor financiare impuse de administratia Bush. In realitate, este vorba despre un efect pozitiv, generat de dorinta investitorilor de a cumpara actiuni cat mai ieftine pentru fondurile mutuale (RRSP).

Brucan La cota de avarie

Astfel de crize sunt normale si restabilesc functionarea mecanismelor defectuoase...

Aceasta restabilire se face diferit, in functie de functionarea si organizarea economico-sociala a fiecarei tari (inca)... Problema Romaniei si a multor altor state subdezvoltate este ca atat economia, cat si organizarea economico-sociala sunt precare... Si in vremuri normale, astfel de tari functioneaza la limita de avarie...

Papillon Criza ca in 1929-1933?

Sa fie oare semnele unei crize atat de violente ca in anii 1929-1933? se intreaba tot romanul. Greu de apreciat, dar, dupa toate aparentele, exista o serie de factori care vin sa intareasca aceasta dimensiune tragica a economiei mondiale.Sa ne amintim de crahul financiar de la New York din 1929. Inceputurile au fost la fel de dure ca si acum, cu spaima tuturor investitorilor si jucatorilor de la Bursa si apoi cu domino-ul prabusirilor bancare in intreaga lume, a intreprinderilor s.a.m.d. As vrea sa nu am dreptate.

(sursa: Standard.ro)

Stoparea investiţiilor în domeniul petrolier va declanşa o criză energetică, spune preşedintele Lukoil România, Constantin Tampiza. În plus, el estimează că, în 2009, preţul barilului de petrol va scădea până la circa 30-35 de dolari.

Scăderea preţului unui baril de petrol este cauzată de un efect indirect al crizei globale şi anume diminuarea consumului, crede preşedintele Lukoil România, Constantin Tampiza. Maximul la care a ajuns în această vară preţul unui baril de petrol a fost determinat de speculaţii şi nu pe baza unui raport echitabil cerere-ofertă, adaugă Tampiza.

"Cred că în următorul an ne vom menţine la 30-35 dolari", a declarat Constantin Tampiza, preşedintele Lukoil România.

Pentru a preîntâmpina o criză energetică, Tampiza susţine necesitatea continuării investiţiile deja începute precum şi demararea altora noi.

"Dacă ne abţinem de la investiţii în domeniul petrolier mâine putem ajunge la o criză energetică", a mai adăugat Constantin Tampiza.

Lukoil România a luat deja măsuri suplimentare de precauţie pentru a face faţă efectelor crizei în 2009 şi pentru a nu fi siliţi să piardă din cota de piaţă deţinută aici, menţionează preşedintele Lukoil România.

(Sursa: Standard.ro)

"Leul s-a depreciat semnificativ si a depasit nivelul de 3,9 lei/euro pe fondul ordinelor de vanzare de lei. Deprecierea din ultima perioada vine pe fondul instabilitatii de pe plan politic. Lucrurile nu sunt clare, iar situatia ar putea continua si in perioada urmatoare. E posibil ca leul sa se stabilizeze la acest nivel sau chiar sa se deprecieze si mai puternic in urmatoarele doua saptamani", a declarat un dealer din piata, pentru NewsIn.

Moneda nationala s-a depreciat inca din startul sedintei cu un ban, pana la 3,88 lei/euro, pentru ca apoi sa continue sa piarda teren pana la un curs maxim de 3,9020 lei/euro. Ulterior, cursul a coborat sub 3,89 lei/euro, iar la 16:55, bancile cumparau un euro cu 3,8913 lei si il vindeau cu 3,8963 lei.

In regiune, monedele emergente au evoluat decorelat. Astfel, daca zlotul a avut o evolutie asemanatoare cu cea a leului si s-a depreciat initial de la 3,89 la 3,94 unitati/euro, ulterior intarindu-se pana la 3,92 unitati/euro, moneda ungureasca s-a apreciat puternic, de la 266,35 la 262,9 unitati/euro.

"Monedele sunt decorelate si in functie de perceptia fata de tarile emergente. In Ungaria, dupa ajutorul acordat de Fondul Monetar International (FMI), a revenit un sentiment de incredere, fata de Romania sau Polonia, unde situatia este inca incerta", a mai spus delarul mentionat.

La cursul de referinta afisat de Banca Nationala a Romaniei (BNR), leul a pierdut, marti, peste 4 bani (1,1%), pana la 3,8998 lei/euro. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat marti de BNR arata o depreciere a leului cu peste 3 bani (1,08%), pana la 3,02871 lei/dolar, de la 2,9961 lei/dolar, cat era luni.

Pe pietele internationale, dolarul s-a apreciat de la 1,297 la 1,28 unitati/euro. La ora 16:55, ora Romaniei, euro era cotat la 1,2845 dolari.
Banca Nationala a Romaniei a afisat, in prima parte a zilei de marti, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 11,32% pe an, usor mai ridicat decat cel din sedinta anterioara, de 10,69% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobanda a crescut la 11,98% de la 11,84% pe an, cat era luni.
Dobanzile la depozitele pentru o zi (de tip overnight) se mentin la 11-12% pe an, peste nivelul dobanzii de politica monetara, de 10,25% pe an. (NewsIn)

Apocalipsa financiară care pare să fi lovit întreaga planetă se face deja simţită şi în România. După falimentul băncilor americane de prestigiu şi după ce Europa se confruntă cu o situaţie financiară fără precedent, statul fiind nevoit să intervină din ce în ce mai des pe piaţa liberă, efectele actualei crize au ajuns şi la Bucureşti. Bursa s-a închis, leul s-a depreciat la valori record, piaţa imobiliară s-a prăbuşit. Peste toate acestea, politicienii şi sindicaliştii se luptă pe promisiuni electorale şi pe salarii record care ar putea arunca în aer bugetul României.

Având în vedere această situaţie, prezentăm în continuare vectorii principali care influenţează actuala criză financiară din România, precum şi o serie de sfaturi utile pentru populaţie în această perioadă de incertitudine:

Unde se resimte criza financiară

- Bursa - Miercuri, tranzacţiile au fost suspendate la BVB şi la Bursa de Mărfuri din Sibiu. Măsura a fost un ade protecţie, deoarece atunci când căderea depăşeşte 15% situaţia pe bursă poate deveni imprevizibilă. Faptul că bursa s-a închis, nu e neapărat un motiv de panică pentru populaţie. Companiile listate la bursă nu pot da peste cap în acest moment economia românească.

- Băncile - O parte dintre ele au acţiuni cotate la bursă, dar chiar unele dintre acestea au scăzut, băncile de la noi nu depind de acest lucru. Singura vulnerabilitate în acest sector poate nfi dată de apariţia unui sentiment de panică în rândul populaţiei, ceea ce ar putea duce la retrageri masive. Deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat.

- Cursul de schimb - Deprecierea leului va atrage după sine scumpirea creditelor în valută, ceea ce va afecta o mare parte a populaţiei. De asemenea, o depreciere puternică a leului ar putea provoca scumpiri în lanţ şi crize pe pieţele convergente.

- Piaţa imobiliară - În criză de ceva vreme din cauza blocajului apărut pe piaţă, zona imobiliară ar putea fi puternic afectată de o depreciere masivă a leului.

- Politica BNR - Deocamdată, Banca naţională a intervenit decisiv de fiecare dată când situaţia părea scăpată de sub control, dând senzaţia de siguranţă.

- Acţiunile politice - Apropierea campaniei electorale, poate adânci inflaţia în România, prin promisiunile hazardate ale politicienilor şi prin reacţia în lanţ a sindicatelor.

Sfaturi pentru populaţie

- Statul român garantează depozitele de până la 20.000 de Euro. Pentru sumele mai mari, situaţia pare momentan stabilă, dar riscul este ceva mai mare.

- Nu este o perioadă propice pentru a investi la bursă. Fluctuaţiile mari pot transforma peste noapte investiţia în pierdere.

- Nu este recomndat să faceţi tranzacţii imobiliare. Instabilitatea pieţei nu oferă o siguranţă pentru acest tip de investiţie.

- Creditele: cele mai dezavantajoase par a fi cele în euro şi dolari, din cauza deprecierii leului. Dacă nu există o nevoie urgentă, nu este recomandat în această perioadă să apelaţi la avantajele unui credit, din cauza fluctuaţiilor de curs. Chiar şi unele bănci încearcă limitarea creditării, pentru a atrage mai multe lichidităţi.

- Populaţia trebuie să fie pregătită pentru un posibil val de scumpiri. În toate statele Occidentale, cuvântul de ordine este "strângerea curelei". Investiţiile extravagante nu-şi au locul acum.

(sursa: Antena3.ro)

Printre toate articolele legate de criza financiara ce bantuie Romania, cu ocazia zilei Mosului - intarziata de altfel - informam despre urmatorul proiect de caritate:

"Craciun din inima de student"

Obiectivul general: - strângerea de fonduri pentru o oferi un Crăciun mai ferumos copiilor de la un centru de plasament si unui centru social pentru vârstnici din judeţul Iaşi.

Obiective specifice:

• Plasarea unor urne pentru donaţii în Iaşi.
• Strângerea de fonduri pentru beneficiari.
• Realizarea unui bal de caritate pentru atragerea de fonduri la data de 16 decembrie 2008 în Iaşi, Ateneul Tătăraşi
• Acordarea fondurilor şi donaţilor în data de 23 decembrie 2008

Beneficari: Biroul de Asistenţă şi Consiliere pentru Persoane cu Handicap Iaşi şi Căminul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” Iaşi.

Grupul ţintă: oameni de afaceri, profesorii din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, studenţi

Justificare:
„Crăciun din inimă de student” este unul din proiectele anual ASII care urmăreşte strângerea de fonduri pentru persoanele sau grupurile de persoane aflate in dificultate.

Perioada de desfaşurare a balului de caritate: 16 decembrie 2008
Locaţie: Ateneul Tătăraşi, Iaşi

Concert confirmat Nicu Alifantis

Donaţii: Caritate.

Criza financiară de astăzi îşi are rădăcinile imediate în 2001, într-un context format de sfârşitul freneziei internetului şi de şocul atacurilor teroriste de la 11 septembrie. Atunci, FED a deschis robinetele monetare pentru a încerca să combată o încetinire economică.

• - Banca centrală a pompat bani în economia SUA şi a redus drastic principala sa rată a dobânzii (aşa-numita rata a fondurilor federale) de la 3,5% în august 2001 la doar 1% la jumătatea lui 2003.
• - FED a păstrat această rată la un nivel mult prea scăzut pentru mult prea mult timp.
• - Elementul specific a fost că, de această dată, noile împrumuturi s-au concentrat pe sectorul imobiliar rezidenţial. Practic, oricine putea cumpăra o casă, cu un avans foarte mic sau chiar fără avans şi cu dobânzi eşalonate pe foarte mulţi ani.
• - Pe măsură ce boom-ul creditului rezidenţial a prins rădăcini, el a început să se autoperpetueze.
• - Partea întunecată a boom-ului imobiliar, adică piaţa sub-prime, a fost alimentată de preţurile în spirală ale caselor, la care se adaugă liberalizarea, slăbirea controlului asupra sistemului şi concurenţa puternică din partea băncilor care au făcut creditele sub-prime mai atractive.
• - Pe parcursul anilor 2006 şi 2007, balonul financiar care acum îngenunchează instituţii financiare, odinioară puternice, a ajuns în punctul culminant.
• - Administraţia Bush propune Congresului un adevărat plan Marshall de salvare a sistemului financiar în valoare de 700 miliarde dolari ( plan respins aseara de Congres).

Criza financiară internaţională a afectat în special bursele şi economiile americane dar si pe cele europene şi din Asia de Sud-Est.

• - Situaţia actuală este mult mai gravă decât oricare altă criză financiară care a avut loc în perioada de după al Doilea Război Mondial.
• - Economia mondială poate fi asemănată cu o piramidă întoarsă.
• o Astfel, partea de jos a piramidei include volumul de bunuri şi servicii, deservit de bani cash sau fără numerar în sumă de circa 50 trilioane de dolari americani anual, iar partea de sus - titlurile financiare derivate: acţiuni de tot felul, obligaţiuni, bonuri de tezaur etc.
• o Partea de sus este de circa 10 ori mai mare (500 tril. USD)!

În condiţiile internaţionalizării afacerilor şi creditelor bancare, băncile privite din perspectiva afacerii sunt supuse unor riscuri internaţionale sporite, iar atunci când acestea sunt implicate în procese de achiziţii şi fuziuni cu alte entităţi, riscurile financiare au o tendinţă de agregare.

• - Sub incidenţa unor fenomene economice, politice, sociale şi financiare de mare anvergură, problematica riscului de credit este marcată de noi tendinţe.
• - În premieră, 10 dintre cele mai mari bănci din lume au anunţat înfiinţarea unui fond de împrumuturi cu un capital de 70 miliarde de dolari, pentru a creşte lichiditatea şi a reduce volatilitatea pe pieţele internaţionale într-o situaţie denumită de instituţii “climat de piaţă ieşit din comun”.

Pierderile importante, generate de criza de pe piaţa creditării, i-au determinat pe miniştrii de finanţe din UE, încă din toamna anului 2007, să examineze introducerea unor noi reguli de rapoarte a indicatorilor de expunere a băncilor la risc.

• - Absenţa unor informaţii precise asupra expunerilor la riscul de credit a constituit un factor cheie pentru pierderea generalizată a încrederii investitorilor în pieţele financiare.
• - Criza pe piaţa creditelor va determina guvernele să efectueze schimbări importante în proiectele bugetare naţionale, fiindcă problemele date nu ţin doar de sectorul financiar dar şi de nivelul venitului şi cheltuielilor publice.

România este (şi va continua să fie) afectată indirect (partial, poate, si direct) prin scumpirea finanţării externe, mişcările bruşte ale monedei naţionale şi ieftinirea acţiunilor listate la bursă.

• - Dezechilibrele externe deja vizibile ale economiei noastre înrăutăţesc situaţia.
• - Problema principală a României este deficitul excesiv de cont curent, a cărui creştere nu poate fi susţinută la nesfârşit.

Mircea Badea:




.

Preşedintele Băsescu: "Voi continua vizitele la marile întreprinderi din ţară".




.

Invitaţii Emisiunii "Sinteza Zilei" de luni seară au fost Dan Voiculescu, preşedintele de onoare al partidului Conservator, analistul Liviu Voinea şi Ion Cristoiu. Tema emisiunii a fost "Voiculescu- Capitalistul roşu. Ce îi aşteaptă pe români?"

La începutul emisiunii, Dan Voiculescu, preşedintele PC, a comentat sintagma "capitalistul roşu". "Dacă recurgem la istorie şi Karl Marx era un fel de capitalist roşu. A fi capitalist nu înseamnă că eşti ahtiat dupa capitaluri. Înseamnă să ştii să produci capitaluri." a spus liderul PC. Apoi a continuat:"Nu sunt ruşinat că mi se spune aşa. Am avut şansa să mă ocup de problemele oamenilor care au avut de suferit din cauza tranziţiei. M-am luptat şi am reuşit ca deponenţii la CEC pentru Dacii să-si recupereze banii", a concluzionat Dan Voiculescu.

"Dacă dumneavostră sunteţi capitalistul roşu, eu sunt comunistul capitalist", a comentat Ion Cristoiu.

"Nu pregătim nici un fel de puci. E vorba de nevoia preşedintelui Băsescu de a avea un adversar. Daca n-are cu cine să se bată, nu îl bagă nimeni în seamă." a adăugat preşedintele PC. "Preşedintele Băsescu a fost în 2004 în birou la mine, la Senat şi a încercat să mă convingă să nu îl votăm pe Văcăroiu ca preşedinte al Senatului. L-am refuzat. A dat cu pumnul în masă, s-a ridicat şi a plecat." a dezvălui Dan Voiculescu.

Preşedintele Băsescu merge pe principiul "muşchii mei", "eu numesc pe cine vreau eu", a mai spus Voiculescu. Nu avem nevoie de o criză şi mai mare. România este deja în criză.

Traian Basescu de azi nu mai e Traian Basescu de acum patru ani, a mai declarat Dan Voiculescu. Cuvântul lui Traian Băsescu nu valorează nimic, crede peşedintele PC.

Referitor la situaţia economică a României, dacă va intra sau nu în recesiune, Dan Voiculescu a declarat: "Bine n-are cum să fie. Va trebui să răspundem pentru greşelile trecutului, ale noastre. Oamenii nu sunt turme de oi, sunt individualităţi de care statul trebuie sa aibă grijă, să-i găsească drumul. În România, cel mai important este rolul statului. Rolul statului în perioada 2009-2010 este determinant."

Referitor la această situaţie, analistul Liviu Voinea a declarat: "Eu cred că avem o creştere nesănătoasă care se va putea evapora într-o lună sau două". Este justificată preocuparea pentru criză, chiar dacă economia României a fost în creştere, a mai spus analistul.

Cheia ieşirii din criza economică este să fim atenti la ce fac cei puternici, a concluzionat liderul PC.

(sursa: Antena3.ro)

Mircea Badea vorbeşte la data de 12.11.2008 despre criza financiară mondială. El zice: