Criza financiară în România

Declaraţiile guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, arată că ar putea avea loc noi atacuri speculative asupra leului, a declarat, marţi, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea.

"BNR a făcut eforturi importante în toamnă, când a fost un atac puternic asupra leului. Din declaraţiile guvernatorului, există semnale cu privire la un atac asupra leului", a spus Gheţea.

În octombrie anul trecut, guvenatorul BNR a declarat că s-a produs un atac eşuat asupra leului, pentru că s-au urmat poziţii lungi, finanţate prin swap-uri, şi când nu au mai putut fi plătite dobânzile de pe piaţa monetară au urcat.

Dobânzile pentru contractele swap ajunseseră chiar şi până la 100%, iar Isărescu a precizat că a fost doar o chestiune tehnică, iar speculatorii care au anticipat greşit au avut de pierdut.

Luni, 23 februarie, Isărescu a afirmat că BNR este pregătită să acţioneze pentru a preveni eventuale mişcări destabilizatoare ale cursului de schimb, guvernatorul considerând că deprecierea monedei naţionale din ultima perioadă a fost nejustificată.

sursa

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii si Banca Mondiala s-au angajat sa investeasca 24,5 miliarde de euro in Europa Centrala si de Est, se arata intr-un comunicat al BERD. Cele trei institutii vor sprijini sectorul bancar din regiune si vor finanta activitatile afectate de criza economica globala.

"Aceasta initiativa completeaza masurile nationale de lupta anticriza si va implica raspunsuri rapide si coordonate de asistenta financiara, pentru a sprijini creditarea economiei reale, in special a intreprinderilor mici si mijlocii, prin grupurile bancare private. Ajutorul financiar va include linii de credit, emisiuni de actiuni sau obligatiuni corporative si asigurari impotriva riscurilor politice", se arata in comunicat.

Potrivit acestui plan, care se va desfasura in perioada 2009-2010, BERD va furniza sectorului financiar sase miliarde de euro sub forma de actiuni sau obligatiuni corporative, iar BEI va acorda IMM-urilor facilitati de credit in valoare de 11 miliarde de euro, din care 5,7 miliarde de euro sunt deja disponibili pentru a fi accesati, iar o noua transa de 2,8 miliarde de euro va fi aprobata la finele lunii aprilie.

In acelasi timp, Banca Mondiala, prin diviziile sale va furniza 7,5 miliarde de euro.

"Este timpul ca Europa sa actioneze si sa se asigure ca realizarile din ultimii 20 de ani nu sunt pierdute din cauza crizei economice, care se transforma rapid intr-o criza umana", a declarat Robert Zoellick, presedintele Bancii Mondiale.

Presedintele BEI, Philippe Maystadt a adaugat ca planul de actiune va oferi sprijin crucial in regiune.

"Acest plan de actiune comun va contribui la cresterea finantarilor prin intermediul bancilor pentru a sustine economiile puternic afectate de criza financiara din zona Europei Centrale si de Sud si, in special, va ajuta IMM-urile sa supravietuiasca acestor perioade tulburi", a spus Maystadt.

BERD a anuntat miercuri ca a inregistrat pierderi de 602 milioane de euro in 2008, ca urmare scaderilor de pe bursele din pietele emergente. Acesta este a doua pierdere suferita de BERD de la infiintarea sa in 1991, ceea ce reflecta scaderea economica din tarile emergente europene.

BERD este detinuta de 61 de tari, Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii. BERD a fost infiintata pentru a ajuta fostele state comuniste din Europa de Est sa faca tranzitia la o economie de piata si investeste in principal in sectorul privat.

sursa

Vanzarea participatiilor la Asiban, Banca Italo-Romena si activitatile de asigurari a dus profitul net dupa impozitare si plata intereselor minoritare al grupului BCR la 2,03 miliarde lei(541 milioane euro) in 2008, iar excluzand aceste venituri, profitul net dupa impozitare a ajuns la 1,3 miliarde lei, potrivit NewsIn.
Astfel, anul trecut, profitul net raportat dupa impozitare si plata intereselor minoritare (inclusiv activitatile intrerupte) a crescut cu 119,8%, la 2,03 miliarde lei (541 milioane euro), de la 924,8 milioane lei (276,5 milioane euro) in 2007, au anuntat vineri reprezentantii bancii.
Rezultatul net pe 2008 include profitul dupa impozitare din activitatile intrerupte, in valoare de 504 milioane lei (127,1 milioane echivalent euro calculat cu rata de schimb valutar de la data tranzactiei).

Excluzand veniturile exceptionale rezultate din vanzarea participatiilor minoritare ale BCR in compania romaneasca de asigurari Asiban si in Banca Italo-Romena, precum si pe cele provenite din vanzarea activitatii de asigurari a BCR, care au totalizat dupa impozitare 745,9 milioane lei (192,6 milioane euro), profitul net al BCR dupa impozitare a avansat cu 39%, pana la 1,29 miliarde lei (348,8 milioane euro), fata de profitul net dupa impozitare inregistrat in 2007.

"Performanta la nivelul activitatilor de baza s-a imbunatatit semnificativ, ca urmare a finalizarii programului de dezvoltare si integrare in Erste Group. Astfel ca acum BCR are o situatie foarte buna care ii permite sa raspunda in mod corespunzator provocarilor generate de climatul operational atat de diferit din aceasta perioada", a declarat presedintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels.

Profitul inainte de impozitare (exclusiv activitatile intrerupte – si anume vanzarea activitatii de asigurari a BCR) a crescut cu 66,9%, de la 1,1 miliarde lei (329,7 milioane euro) in 2007 la 1,84 miliarde lei (498,3 milioane euro) in 2008.

Activele totale ale grupului BCR au avansat cu 9% anul trecut, pana la 69,08 miliarde lei la 31 decembrie 2008, de la 63,36 miliarde lei la finalul lui 2007.

In echivalent euro, activele grupului au scazut usor, la 17,17 miliarde euro la finalul anului trecut, comparativ cu 17,56 miliarde euro la sfarsitul lui 2007.

Profitul operational a crescut cu 88,8%, sustinut de o diminuare cu 1,4% a cheltuielilor administrative generale si de o crestere a veniturilor operationale de aproape 37% fata de anul precedent.

Veniturile operationale (exclusiv vanzarea activitatii de asigurari a BCR) au sporit cu 36,9%, de la 3 miliarde lei (919,9 milioane euro), la 4,2 miliarde lei (1,14 miliarde euro).

Cheltuielile administrative generale (inclusiv cheltuielile cu personalul, alte cheltuieli administrative si cheltuieli cu amortizarea activelor fixe ) au scazut cu 1,4%, de la 1,77 miliarde lei (528,8 milioane euro), la 1,74 miliarde lei (472 milioane euro).

Raportul cost/venituri s-a imbunatatit la 41,4% de la 57,5% la sfarsitul anului 2007, valoare mai buna decat tinta de 46,9% propusa pentru sfarsitul lui 2008. Rentabilitatea capitalului propriu a crescut "conform asteptarilor", la 38,2% in 2008, comparativ cu 20,6% in 2007.

"Imbunatirea eficientei BCR se datoreaza in principal cresterii profitului net, obtinuta prin sporirea semnificativa a veniturilor operationale, sustinuta de masuri eficiente de reducere a costurilor", spun oficialii BCR.

Veniturile nete din dobanzi au crescut cu 54,9%, de la 1,96 miliarde lei (587 milioane euro) in 2007, la 3 miliarde lei (823,2 milioane euro) in 2008. Veniturile nete din comisioane au crescut in acelasi interval cu 6,7%, de la 857,5 milioane lei (256,4 milioane euro) la 915,2 milioane lei (247,8 milioane euro).

"Intentia noastra este sa facem tot ce este posibil pentru a-i sustine pe clientii nostri in depasirea acestei perioade dificile", a subliniat Dominic Bruynseels.

BCR a majorat provizioanele de risc pentru credite si avansuri, care au atins valoarea de 628,6 milioane lei (170,2 milioane euro) in 2008, fata de 164,4 milioane lei in 2007. "BCR si-a ajustat corespunzator provizionarea de risc la conditiile de piata in schimbare", au declarat reprezentantii bancii.

Capitalul social al bancii a urcat cu 30,6%, de la 4,87 miliarde lei la finalul lui 2007, la 6,36 miliarde lei la sfarsitul lui 2008.
Groupama, a treia companie de asigurari din Franta, a preluat anul trecut Asiban de la cele patru banci actionare - BCR, BRD, CEC si Banca Transilvania, contra sumei de 350 milioane euro.

La sfarsitul lunii martie 2008, Erste Bank - actionarul majoritar al Bancii Comerciale Romane (BCR) - a anuntat ca a ajuns la un acord cu conationalii de la Vienna Insurance Group, de preluare a afacerilor de asigurari ale bancii austriece, inclusiv de pe piata romaneasca.
Toate datele financiare prezentate reprezinta rezultatele consolidate, neauditate, ale Grupului Banca Comerciala Romana (BCR) la data de 31 decembrie 2008, in conformitate cu standardele de contabilitate internationale (IFRS).

Ratele de schimb valutar utilizate pentru conversia din lei in euro sunt cele furnizate de Banca Centrala Europeana. Contul de profit si pierdere a fost convertit folosind cursul mediu de schimb valutar pentru 2008, de 3,6933 lei/euro, cu exceptia valorii profitului din vanzarea activitatii de asigurari a BCR, care este convertita cu rata de schimb valutar de la data tranzactiei. Datele din bilant au fost convertite folosind cursul de schimb valutar de inchidere (4,0225 lei/euro), pentru data de 31 decembrie 2008.

Brokerii de credite spun că aceasta este doar o soluţie pe termen scurt şi că, în final, clienţii au de rambursat o sumă totală mult mai mare. Deşi îl poate ajuta pe client să escaladeze perioada de criză, reeşalonarea se poate transforma într-un dezvantaj pentru acesta. Datoria la bancă urcă semnificativ.
(+) Click pentru a mări
Mulţi români sunt constrânşi să apeleze la reeşalonare pentru a-şi putea plăti în continuare ratele
Publicitate
Pentru a-i ajuta pe clienţii aflaţi în dificultate, instituţiile de credit sunt dispuse să accepte plata unei rate lunare mai mici. La prima vedere, situaţia este avantajoasă pentru ambele părţi. Datornicul nu îşi mai face griji că îşi va pierde casa ipotecată, iar banca se asigură că, în final, îşi va primi banii înapoi. Totuşi, un studiu realizat de brokerul de credite IpoteciDirect demonstrează faptul că reeşalonarea creditului este, de fapt, o soluţie de criză scumpă.

De exemplu, cine a luat în urmă cu trei ani un împrumut de 100.000 de euro pe o perioadă de 25 de ani, la o dobândă anuală efectivă (DAE) de 14%, plăteşte, în prezent, o rată de 1.125 de euro. La lichidarea creditului, clientul ar urma să plătească în total suma de 340.000 de euro. După trei ani în care şi-a achitat lunar rata, clientul mai are de rambursat încă 98.120 de euro din valoarea împrumutată. Prin reeşalonare, această sumă va fi distribuită pe o perioadă mai lungă de timp: 35 de ani.

În noile condiţii, rata scade cu 20%, adică la 920 de euro pe lună, permiţându-i clientului să treacă mai bine peste « vremurile grele ». În final însă, suma pe care o va rambursa se va ridica la 420.000, cu 20% mai mult faţă de datoria sa iniţială.

Comisioanele, un cost suplimenmtar

Un alt dezavantaj al reeşalonării îl reprezintă comisioanele practicate de bănci pentru acest tip de operaţiuni. Potrivit IpoteciDirect, clientul are de achitat, în medie, 1% din valoarea sumei reeşalonate. În acest caz, va scoate din buzunar suma de 981 euro.

Nici conversia monedei creditului din euro în lei nu este o soluţie, cu toate că prin această mişcare clientul se pune la adăposte de fluctuaţiile cursului valutar. Explicaţia este simplă. Împrumuturile în valută sunt în continuare mai ieftine decât cele în lei şi, astfel, datornicul nu va avea, în final, nimic de câştigat. În plus, pentru acest tip de operaţiune băncile percep, în medie, un comision de 2% aplicat la sold.

Privatizarea CFR Marfă nu mai este oportună, întrucât compania a trecut pe pierderi, prioritatea fiind redresarea situaţiei financiare a acesteia, a declarat, joi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu.

"Privatizarea CFR Marfă era în proiectele mele când era pe câştig. Acum să ne ocupăm de redresarea societăţii şi apoi de privatizare. Nu cred că e cazul să o scot la vânzare acum, când piaţa e jos, pentru că voi primi oferte slabe, care vor fi luate drept criterii peste doi ani, când poate va trece pe profit", a declarat Berceanu într-o conferinţă de presă.

El a precizat că la 31 decembrie 2007 compania avea un profit de 13 milioane de lei, iar în prezent are pierderi de 14 milioane de lei.

"Activitatea nu a fost deloc controlată şi nu cred că pot fi puse toate lucrurile pe seama crizei. Anul trecut Vosganian (Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, n.r.) ne transmitea că economia duduie", a spus Berceanu.

sursa

Deficitul de cont curent a crescut cu 1,2% anul trecut, la 16,877 miliarde de euro, influenţa determinantă având-o deficitul balanţei comerciale, potrivit datelor publicate, joi, de Banca Naţională a României (BNR).

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naţionale de Prognoză, deficitul de cont curent era estimat la 17,06 miliarde de euro în 2008, echivalentul a 12,12% din Produsul Intern Brut (PIB).

Estimările analiştilor economici intervievaţi de MEDIAFAX plasau deficitul de cont curent din 2008 la 12,5-13,2% din PIB.

În 2007, contul curent a înregistrat un deficit de 16,677 miliarde de euro, echivalentul a 13,5% din PIB.

Anul trecut, deficitul balanţei comerciale a însumat 18,199 miliarde de euro, mai mare cu 2,1% faţă de anul 2007, se arată într-un comunicat al BNR.

sursa: http://www.mediafax.ro/economic/deficitul-de-cont-curent-a-ajuns-la-16-87-miliarde-euro-in-2008.html?1686;3902586

Ministrul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediu de Afaceri, Constantin Niţă, a declarat, joi, la Alba Iulia, că aproape 40 la sută dintre IMM-uri vor avea probleme în acest an şi ar putea da faliment din cauza crizei economice.

"N-aş vrea să fiu pesimist, dar va fi un an foarte greu şi vor fi multe IMM-uri care vor da faliment. Reducerea cererii şi interne şi externe, lipsa de lichidităţi pe piaţă, lipsa de condiţii de creditare vor crea probleme tuturor IMM-urilor”, a spus Niţă.

Întrebat câte dintre IMM-uri vor reuşi să treacă peste criză, Constantin Niţă a spus că, din punctul său de vedere, între 30 şi 40 la sută dintre acestea vor avea probleme şi "categoric nu vor rezista şocului crizei”.

"Eu aş vrea să treacă toate, dacă se poate, pentru că asta e datoria mea ca ministru. Părerea mea că undeva la 30 – 40 la sută vor avea probleme. Categoric nu vor rezista acestui şoc al crizei”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, cele 30 sau 40 la sută din IMM-uri ar putea da faliment din cauza crizei economice.

Ministrul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediu de Afaceri a mai spus că şi din statistici se observă efectele crizei, deoarece numărul firmelor care "au murit” în luna ianuarie a fost mult mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv peste jumătate din numărul celor care "s-au născut”.

Potrivit ministrului, statistic, într-un an apar 90.000 de firme şi dau faliment circa 40.000 de firme.

În prezent, în România, potrivit statisticilor Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediu de Afaceri, sunt înregistrate aproximativ 600.000 de întreprinderi mici şi mijlocii.

sursa: MediaFax

Guvernul a initiat demersuri la Comisia Europeana pentru contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, la care s-ar putea adauga un imprumut cuprins intre 1 miliard si 3 miliarde euro de la FMI, au declarat, pentru NewsIn, surse guvernamentale.

"Reprezentantii Executivului au solicitat la Bruxelles contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa este posibil ca, pe langa acest imprumut, sa fim nevoiti sa angajam un credit si de la Fondul Monetar International (FMI) de 1-3 miliarde euro, intrucat sunt presiuni din partea Fondului in acest sens", au precizat sursele citate.

Initial, autoritatile de la Bucuresti au cerut Comisiei Europene sa-si dea acordul pentru contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa oficialii de la Bruxelles sustin ca imprumutul acordat Romaniei ar putea fi de 6 miliarde euro, plus alte 3 miliarde rezultate in urma incheierii unui acord cu FMI, au mai spus reprezentantii guvernului.

"Romania nu poate fi, insa, de acord cu conditiile impuse de Fond, intrucat ni s-ar impune din nou majorarea taxelor si impozitelor pentru a creste incasarile la buget. Si toate astea, dupa ce am redus deja cheltuielile cu salariile. In plus, cheltuielile de rambursare a imprumutului sunt foarte mari", au afirmat sursele.

Guvernantii sustin ca se poarta negocieri intense cu reprezentantii Comisiei Europene pentru a reduce din pretentiile FMI, insa discutiile avanseaza foarte greu din cauza "relatiilor foarte bune pe care le are conducerea Fondului la Bruxelles".

sursa

Dacia se află pe locul doi între mărcile de maşini cu care vor să-şi înlocuiască un automobil mai vechi de nouă ani sutele de mii de germani care şi-au manifestat interesul pentru versiunea germană a „programului rabla”.

După casarea unui automobil vechi şi achiziţionarea unuia nou, nemţii vor primi din partea unei agenţii guvernamentale o primă de 2.500 euro până la epuizarea unui fond de 1,5 miliarde euro menit să sprijine cea mai puternică industrie auto din UE, care nu a fost ferită de efectele recesiunii.

sursa

De voie, de nevoie, românii au început să mai strângă cureaua, dovadă că importurile au scăzut în luna inauarie cu 30% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceste condiţii, deficitul comercial al României s-a redus în ianuarie cu 40% comparativ cu luna similară din 2008, după cum a declarat ieri secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu.

„România a început să strângă cureaua şi avem şanse să ne retuşăm poziţia imaginii externe“, a spus Ionescu. El a menţionat că exporturile au înregistrat în ianuarie un declin mai accentuat decât importurile, de circa 32%. În ianuarie 2008, deficitul comercial al României a fost, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), de 1,41 miliarde de euro. Conform celor mai recente date ale INS, aferente perioadei ianuarie-noiembrie 2008, indicatorul s-a plasat la 20,958 miliarde euro, în urcare cu 7,1% comparativ cu intervalul similar din 2007, dinamica exporturilor continuând să o devanseze pe cea a importurilor de bunuri.

Tot Ionescu a făcut public şi nivelul încasărilor la bugetul de stat pe luna ianuarie, care au totalizat 12 miliarde lei, reprezentând o şesime din suma totală bugetată pentru anul în curs, de 72 miliarde de lei. „Din cele 72 mld. lei prinşi în venituri în bugetul 2009, în ianuarie am avut încasări de 12 miliarde lei, ceea ce reprezintă o şesime, evoluţie pe care o consider extrem de pozitivă“, a afirmat Ionescu. El a menţionat că Guvernul are încă „mari rezerve în materie de cheltuieli“ şi că „se risipesc foarte mulţi bani“. Veniturile bugetului de stat sunt estimate pentru acest an la 75,6 mld. lei, iar cheltuielile la 94,5 mld. lei (A.B.)

sursa