România, între statele care vor ieşi mai uşor din criză
Programul de finanţare comun al BEI, BERD şi Banca Mondială pentru Europa de Est, de 24,6 miliarde euro, va fi orientat către ţările în care ieşirea din criză este mai uşoară, printre care se află şi România, a declarat Ana-Maria Mihăiescu, şeful misiunii International Financial Corporation (IFC).
"Săptămâna trecută s-a publicat un comunicat comun al BEI, BERD şi Banca Mondială în care se vorbea de un ajutor de 24,6 miliarde euro pentru Europa de Est. Aceste programe se vor duce în ţări în care credem că ieşirea din criză va fi mai uşoară. Printre aceste ţări am identificat şi România", a spus, miercuri, Mihăiescu.
Banca Mondială (BM), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) au lansat un program coordonat, pe doi ani, în valoare de până la 25 miliarde euro, destinat băncilor şi companiilor din Europa Centrală şi de Est (ECE).
Băncile internaţionale se angajează să asigure finanţare rapidă şi în volum mare pentru a consolida instituţiile de credit şi pentru a facilita accesul la capital pentru companiile locale, în special pentru cele mici şi mijlocii.
În plus, creditorii vor mobiliza alte resurse pentru ECE prin intermediul programelor proprii de împrumut şi garanţii şi vor colabora cu acele bănci-mamă din vestul continentului care au promis sprijin pentru subsidiarele cu probleme din regiune.
Uniunea Europeană se pregăteşte să facă faţă unor ample revolte sociale născute de criză
Mişcările sociale par a lovi Europa din toate părţile, chiar dacă la bază nu au aceeaşi rădăcină. Însă, pe fondul actualei crizei economice, tensiunile sociale au găsit un teren propice pentru a destabiliza mai multe guverne europene. Deşi cauzele sunt diferite, rezultatele sunt similare: proteste violente, pagube materiale şi, mai nou, chiar atacarea oficialilor cu rang înalt în unele state.
Europenii se pregătesc pentru ce e mai rău
Chiar dacă au ignorat de câteva luni semnele t
ot mai îngrijorătoare cu privire la nemulţumirile multora dintre europenii – care sărăcesc, de la o zi la alta, pe fondul crizei – liderii din UE şi-au dat seama de pericolul ce pândeşte stabilitatea comunităţii „Celor 27”. Şefii de stat şi de guvern intenţionează să discute, în cadrul unei reuniuni de urgenţă programată pentru luna martie, problema revoltelor sociale şi a protestelpr violente, informează „The Telegraph”. Potrivit unui oficial de rang înalt al UE, liderii europeni vor discuta în cadrul summitului din martie problema revoltelor sociale pe fondul creşterii şomajului în Europa şi al reducerii programelor sociale. Ei au conştientizat, odată cu revoltele sociale care afectează deja Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Grecia şi Islanda, că este necesară o abordare concertată pe plan comunitar. „Există probleme. UE le împărtăşeşte. Este una dintre marile provocări al Consiliului de primăvară", a precizat sursa citată.
Islanda – premierul era să fie luat la bătaie de protestatari
Mobilizarea liderilor europeni riscă, în unele cazuri, să vină prea târziu. „Sindromul grecesc”, aşa cum au fost denumite mişcările violente ale tinerilor eleni, susţinuţi din umbră de grupări de extrema-stângă, riscă să ajungă şi în alte state europene, chiar dacă va îmbrăca forma recesiunii. Şomajul, creşterea preţurilor şi o putere de cumpărare tot mai mică va „paraşuta” Europa în centrul unui haos social. Efectele puternice şi perverse ale crizei sunt, în prezent, cel mai greu resimţite de Islanda, unde acţiunile de protest împotriva politicilor economice ale Executivului au luat forme atât de dure încât chiar premierul era să fie bătut de manifestanţi.
Scăpat ca prin urechile acului de aghiotanţii săi, Geir Haarde le-a dat protestatarilor ce şi-au dorit: va organiza alegeri legislative anticipate şi nici nu va mai candida (din „motive personale”), relatează AFP. Situaţia însă rămâne dramatică pentru cei 320.000 de locuitori ai insulei în condiţiile în care este primul stat european unde sistemul s-a prăbuşit ca urmare a crizei financiare globale. Guvernul de la Reykjavík a fost nevoit să naţionalizeze trei mari bănci din ţară - Kaupthing, Landsbank şi Glitnir - pentru a împiedica un eventual colaps economic.
Grecia, „divizată” de tractoare
Nici în Grecia, tensiunile sociale nu au putut fi dezamorsate, chiar dacă autorităţile au aplicat „modelul” rusesc al arestărilor în masă în cazul protestelor studenţilor. Începând de ieri manifestaţiile au luat o nouă turnură, mii de agricultori eleni blocând drumurile care leagă sudul ţării de nord. „Rupând” Grecia în două, prostestatarii au transmis Executivului că sunt, în continuare, nemulţumiţi de scăderea preţurilor agricole, în pofida anunţului Guvernului, privind ajutoare estimate la 500 de milioane de euro, relatează AFP. În nordul Greciei, manifestanţii au blocat şi frontiera greco-bulgară, unde cozi lungi de maşini se întindeau de cele două părţi ale frontierei şi pe autostrada Egnatia care duce spre Turcia.
(sursa: Ziarul Gandul)
Europenii se pregătesc pentru ce e mai rău
Chiar dacă au ignorat de câteva luni semnele t
ot mai îngrijorătoare cu privire la nemulţumirile multora dintre europenii – care sărăcesc, de la o zi la alta, pe fondul crizei – liderii din UE şi-au dat seama de pericolul ce pândeşte stabilitatea comunităţii „Celor 27”. Şefii de stat şi de guvern intenţionează să discute, în cadrul unei reuniuni de urgenţă programată pentru luna martie, problema revoltelor sociale şi a protestelpr violente, informează „The Telegraph”. Potrivit unui oficial de rang înalt al UE, liderii europeni vor discuta în cadrul summitului din martie problema revoltelor sociale pe fondul creşterii şomajului în Europa şi al reducerii programelor sociale. Ei au conştientizat, odată cu revoltele sociale care afectează deja Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Grecia şi Islanda, că este necesară o abordare concertată pe plan comunitar. „Există probleme. UE le împărtăşeşte. Este una dintre marile provocări al Consiliului de primăvară", a precizat sursa citată.Islanda – premierul era să fie luat la bătaie de protestatari
Mobilizarea liderilor europeni riscă, în unele cazuri, să vină prea târziu. „Sindromul grecesc”, aşa cum au fost denumite mişcările violente ale tinerilor eleni, susţinuţi din umbră de grupări de extrema-stângă, riscă să ajungă şi în alte state europene, chiar dacă va îmbrăca forma recesiunii. Şomajul, creşterea preţurilor şi o putere de cumpărare tot mai mică va „paraşuta” Europa în centrul unui haos social. Efectele puternice şi perverse ale crizei sunt, în prezent, cel mai greu resimţite de Islanda, unde acţiunile de protest împotriva politicilor economice ale Executivului au luat forme atât de dure încât chiar premierul era să fie bătut de manifestanţi.
Scăpat ca prin urechile acului de aghiotanţii săi, Geir Haarde le-a dat protestatarilor ce şi-au dorit: va organiza alegeri legislative anticipate şi nici nu va mai candida (din „motive personale”), relatează AFP. Situaţia însă rămâne dramatică pentru cei 320.000 de locuitori ai insulei în condiţiile în care este primul stat european unde sistemul s-a prăbuşit ca urmare a crizei financiare globale. Guvernul de la Reykjavík a fost nevoit să naţionalizeze trei mari bănci din ţară - Kaupthing, Landsbank şi Glitnir - pentru a împiedica un eventual colaps economic.
Grecia, „divizată” de tractoare
Nici în Grecia, tensiunile sociale nu au putut fi dezamorsate, chiar dacă autorităţile au aplicat „modelul” rusesc al arestărilor în masă în cazul protestelor studenţilor. Începând de ieri manifestaţiile au luat o nouă turnură, mii de agricultori eleni blocând drumurile care leagă sudul ţării de nord. „Rupând” Grecia în două, prostestatarii au transmis Executivului că sunt, în continuare, nemulţumiţi de scăderea preţurilor agricole, în pofida anunţului Guvernului, privind ajutoare estimate la 500 de milioane de euro, relatează AFP. În nordul Greciei, manifestanţii au blocat şi frontiera greco-bulgară, unde cozi lungi de maşini se întindeau de cele două părţi ale frontierei şi pe autostrada Egnatia care duce spre Turcia.
(sursa: Ziarul Gandul)
Brokerul Zilei S&P a retrogradat UniCredit, din cauza deteriorarii conditiilor economice din Europa de Est
Agentia de evaluare financiara Standard & Poor's (S&P) a coborat, miercuri, ratingul pentru credite pe termen lung al grupului bancar italian UniCredit, de la 'A+' la 'A', ca urmare a inrautatirii conditiilor macroeconomice din Europa Centrala si de Est,potrivit unui comunicat al agentiei de rating.
Standard & Poor's a confirmat, totodata, calificativul 'A-1' pentru credite pe termen scurt. Perspectiva asociata ratingurilor este 'stabila'.
"Retrogradarea reflecta asteptarile noastre ca deteriorarea conditiilor macroeconomice din Europa Centrala si de Est, ca si din vestul Europei sa accentueze presiunile asupra calitatii activelor si profitabilitatii UniCredit in 2009 si in 2010", a declarat analistul Renato Panichi.
Ratingurile actuale reflecta asteptarile analistilor de la S&P ca o deteriorare a evolutiei creditarii si a celei financiare sa fie contrabalansate de afacerea solida si de diversificarea castigurilor bancii in Italia, in landul german Bavaria, in Austria si in tarile Europei Centrale si de Est.
Grupul bancar italian este cel mai mare creditor din Europa Centrala si de Est, avand activitati si pe piata romaneasca. (NewsIn)
Standard & Poor's a confirmat, totodata, calificativul 'A-1' pentru credite pe termen scurt. Perspectiva asociata ratingurilor este 'stabila'.
"Retrogradarea reflecta asteptarile noastre ca deteriorarea conditiilor macroeconomice din Europa Centrala si de Est, ca si din vestul Europei sa accentueze presiunile asupra calitatii activelor si profitabilitatii UniCredit in 2009 si in 2010", a declarat analistul Renato Panichi.
Ratingurile actuale reflecta asteptarile analistilor de la S&P ca o deteriorare a evolutiei creditarii si a celei financiare sa fie contrabalansate de afacerea solida si de diversificarea castigurilor bancii in Italia, in landul german Bavaria, in Austria si in tarile Europei Centrale si de Est.
Grupul bancar italian este cel mai mare creditor din Europa Centrala si de Est, avand activitati si pe piata romaneasca. (NewsIn)
Daniel Daianu: Nu este criza financiara in Romania
Cativa politicieni de la varf si chiar unii analisti economici au caracterizat starea economiei romanesti ca reveland simptome ale unei crize financiare; unii chiar au afirmat ca suntem in prag de "colaps". Este necesar sa lamurim cateva aspecte. O criza financiara inseamna o deteriorare majora a situatiei sistemului financiar (mai cu seama in domeniul bancar), care ar periclita stabilitatea economiei in ansamblu. Asa ceva am avut in deceniul trecut, cand au fost injectate lichiditati masive (circa 5% din PIB) pentru a se salva sistemul bancar, pentru a se evita un dezastru precum in Bulgaria. Consecintele au fost insa un deficit bugetar mai mare si presiuni inflationiste accentuate. Dar este drept sa constatam in 2007 inrautatirea sensibila a unor indicatori macroeconomici, care reliefeaza vulnerabilitati in crestere. Si nu atat derapajul inflationst din 2007 (inflatie de 6,57%) este cel care da alerta mai sonora, daca avem in vedere socurile din anul trecut (seceta, preturi la energie etc.). Mai ingrijoratoare este deteriorarea puternica a structurii finantarii deficitului de cont curent (investitii straine directe sub 50% concomitent cu o crestere rapida a indatorarii externe pe termen scurt). Desi s-ar putea spune ca bancile straine cu sucursale in Romania au interesul funciar sa ajute Romania daca ar fi nevoie (desi tot ele stimuleaza creditarea...). Un deficit de cont curent de peste 13% din PIB in 2007 ne plaseaza in pluton cu Bulgaria si tarile baltice, ca fiind tarile din UE cu cele mai mari dezechilibre externe. Aceasta situatie trebuie judecata in contextul crizei de pe piata ipotecara din SUA, al turbulentelor pe pietele financiare internationale. Ce era posibil ca finantare externa nu va mai fi tot atat de lesne de obtinut in 2008 si in anii ce vin. Scade apetitul investitorilor externi de a-si asuma riscuri si cresc dobanzile pe pietele de credit (in pofida reducerilor de dobanzi de politica monetara efectuate de banci centrale mari).
In timp ce SUA se confrunta cu o recesiune tot mai probabila, iar tari mari din Uniune au de surmontat efecte ale expunerilor unor grupuri bancare fata de piata ipotecara americana (ce le-a cauzat pierderi foarte mari), Romania are de evitat un derapaj inflationst accentuat si adancirea in continuare a deficitelor externe. Mai ales ca avem an electoral si presiunile asupra bugetului avand originea in populism si dispute politice interne sunt inevitabile. Un deficit bugetar superior in acest an fata de cel din 2007, cumulat cu o inflatie mai inalta, ar fi combustia pentru presiuni excesive pe leu. Afirm aceasta intrucat nu numai iesiri de fonduri importante ar apasa pe piata valutara interna. Riscul cel mai mare ar fi sa se piarda increderea in leu, care ar putea sa aiba ca efect o conversie masiva a depozitelor/plasamentelor din lei in valuta. Leul romanesc o fi el convertibil, dar nu este moneda de rezerva! Avem un sistem monetar dual (adica se pot face depuneri si se pot acorda/contracta imprumuturi fie in moneda autohtona, fie in valuta), ceea ce complica mult sarcina BNR de a proteja stabilitatea sistemului financiar in cazul unei crize de incredere. Sa fiu mai explicit: daca s-ar ajunge la o puternica inclinatie de conversie a plasamentelor din lei in valuta, iar BNR ar incerca sa o combata prin vanzare de rezerve, aceasta actiune a bancii centrale ar trebui sa aiba in vedere toata masa monetara, adica circa 30% din PIB - care ar echivala cu rezervele sale totale, ce includ si aurul (trebuie retinut ca unele dintre aceste rezerve nu sunt propriu-zis ale BNR, fiind vorba de rezerve minime obligatorii); comprimarea masei monetare interne ar fi foarte mare, ceea ce ar restrange mult si activitatea economica (am putea ajunge in recesiune), dobanzile ar creste mult etc.. Ce descriu acum este o situatie extrema, dar nu de domeniul SF in cazul, repet, al pierderii increderii in leu. De aceea, o "cadere libera" (free fall) a leului trebuie evitata (deprecierea leului din ultimele luni o consider partial necesara fiindca aprecierea din prima parte a anului era nesanatoasa, nesustinuta de fundamentele economiei!). Ca sa fie evitata o "cadere libera" este nevoie, dincolo de vorbe linistitoare (dar intelepte) ale autoritatilor, de actiuni concrete. Adica: a) o politica monetara ferma (sugestia unora de reducere a dobanzii, in conditiile de acum, este de neinteles...); b) o executie bugetara cu un deficit cat mai mic. Se impune o reexaminare a cheltuielilor bugetului public. Unele dintre veniturile bugetare pentru 2008 mi se par optimiste si cred ca trebuie sa fie revazute. Altminteri putem ajunge intr-o situatie delicata; c) nu trebuie acceptate revendicari salariale mai mari de o cifra si trebuie respinsa indexarea trimestriala; trebuie evitata cu oprice pret o spirala preturi - salarii. Stiri precum mutarea fabricii Nokia la Cluj-Napoca, ce indica interes pentru Romania ca zona pentru investitii in productie, ar ajuta enorm in perioada ce vine. Eu sper ca si situatia investitiei Ford de la Craiova sa fie validata de Comisia UE intrucat avem nevoie de asemenea investitii!
Romania trebuie sa continue reforme structurale, sa aloce resurse publice importante pentru modernizare (educatie, infrastructura etc.), sa fie pregatita sa initieze masuri dure daca va fi cazul. Iar acesta din urma poate fi nevoia de a combate o cadere a leului, care sa provoace o criza de incredere in moneda nationala, care sa ne aduca in pragul unei crize financiare. Cum subliniam mai sus, o asemenea ipoteza nu este fantezista. Ca sa evitam o asemenea situatie ar fi necesar un deficit bugetar minuscul si asistenta de la banci straine cu operatiuni mari in Romania. Dar in primul rand trebuie sa stim sa ne ajutam singuri! Si cand te gandesti ca, in acelasi timp, tara ar trebui sa cofinanteze fonduri UE, sa dea drumul la proiecte de infrastructura majore etc., se poate intelege ce buchet de dileme si compromisuri (trade-off-urio) guvernul si BNR ar trebui sa solutioneze.
Daniel Daianu este profesor de economie, fost ministru de finante si actual europarlamentar din partea PNL
sursa: Ziarul financiar
In timp ce SUA se confrunta cu o recesiune tot mai probabila, iar tari mari din Uniune au de surmontat efecte ale expunerilor unor grupuri bancare fata de piata ipotecara americana (ce le-a cauzat pierderi foarte mari), Romania are de evitat un derapaj inflationst accentuat si adancirea in continuare a deficitelor externe. Mai ales ca avem an electoral si presiunile asupra bugetului avand originea in populism si dispute politice interne sunt inevitabile. Un deficit bugetar superior in acest an fata de cel din 2007, cumulat cu o inflatie mai inalta, ar fi combustia pentru presiuni excesive pe leu. Afirm aceasta intrucat nu numai iesiri de fonduri importante ar apasa pe piata valutara interna. Riscul cel mai mare ar fi sa se piarda increderea in leu, care ar putea sa aiba ca efect o conversie masiva a depozitelor/plasamentelor din lei in valuta. Leul romanesc o fi el convertibil, dar nu este moneda de rezerva! Avem un sistem monetar dual (adica se pot face depuneri si se pot acorda/contracta imprumuturi fie in moneda autohtona, fie in valuta), ceea ce complica mult sarcina BNR de a proteja stabilitatea sistemului financiar in cazul unei crize de incredere. Sa fiu mai explicit: daca s-ar ajunge la o puternica inclinatie de conversie a plasamentelor din lei in valuta, iar BNR ar incerca sa o combata prin vanzare de rezerve, aceasta actiune a bancii centrale ar trebui sa aiba in vedere toata masa monetara, adica circa 30% din PIB - care ar echivala cu rezervele sale totale, ce includ si aurul (trebuie retinut ca unele dintre aceste rezerve nu sunt propriu-zis ale BNR, fiind vorba de rezerve minime obligatorii); comprimarea masei monetare interne ar fi foarte mare, ceea ce ar restrange mult si activitatea economica (am putea ajunge in recesiune), dobanzile ar creste mult etc.. Ce descriu acum este o situatie extrema, dar nu de domeniul SF in cazul, repet, al pierderii increderii in leu. De aceea, o "cadere libera" (free fall) a leului trebuie evitata (deprecierea leului din ultimele luni o consider partial necesara fiindca aprecierea din prima parte a anului era nesanatoasa, nesustinuta de fundamentele economiei!). Ca sa fie evitata o "cadere libera" este nevoie, dincolo de vorbe linistitoare (dar intelepte) ale autoritatilor, de actiuni concrete. Adica: a) o politica monetara ferma (sugestia unora de reducere a dobanzii, in conditiile de acum, este de neinteles...); b) o executie bugetara cu un deficit cat mai mic. Se impune o reexaminare a cheltuielilor bugetului public. Unele dintre veniturile bugetare pentru 2008 mi se par optimiste si cred ca trebuie sa fie revazute. Altminteri putem ajunge intr-o situatie delicata; c) nu trebuie acceptate revendicari salariale mai mari de o cifra si trebuie respinsa indexarea trimestriala; trebuie evitata cu oprice pret o spirala preturi - salarii. Stiri precum mutarea fabricii Nokia la Cluj-Napoca, ce indica interes pentru Romania ca zona pentru investitii in productie, ar ajuta enorm in perioada ce vine. Eu sper ca si situatia investitiei Ford de la Craiova sa fie validata de Comisia UE intrucat avem nevoie de asemenea investitii!
Romania trebuie sa continue reforme structurale, sa aloce resurse publice importante pentru modernizare (educatie, infrastructura etc.), sa fie pregatita sa initieze masuri dure daca va fi cazul. Iar acesta din urma poate fi nevoia de a combate o cadere a leului, care sa provoace o criza de incredere in moneda nationala, care sa ne aduca in pragul unei crize financiare. Cum subliniam mai sus, o asemenea ipoteza nu este fantezista. Ca sa evitam o asemenea situatie ar fi necesar un deficit bugetar minuscul si asistenta de la banci straine cu operatiuni mari in Romania. Dar in primul rand trebuie sa stim sa ne ajutam singuri! Si cand te gandesti ca, in acelasi timp, tara ar trebui sa cofinanteze fonduri UE, sa dea drumul la proiecte de infrastructura majore etc., se poate intelege ce buchet de dileme si compromisuri (trade-off-urio) guvernul si BNR ar trebui sa solutioneze.
Daniel Daianu este profesor de economie, fost ministru de finante si actual europarlamentar din partea PNL
sursa: Ziarul financiar
Leul îşi continuă aprecierea
Moneda naţională şi-a continuat aprecierea, cursul BNR de astăzi înregistrând o scădere pentru a treia şedinţă consecutivă.
BNR a publicat un curs de referinţă de 4,2785 lei/euro, în scădere cu un ban faţă de miercuri.
Pentru dolarul american, BNR a publicat o referinţă de 3,4035 lei/dolar, cu 2,22 bani sub cea de miercuri.
sursa: Ziarul Gandul
BNR a publicat un curs de referinţă de 4,2785 lei/euro, în scădere cu un ban faţă de miercuri.
Pentru dolarul american, BNR a publicat o referinţă de 3,4035 lei/dolar, cu 2,22 bani sub cea de miercuri.
sursa: Ziarul Gandul
Ministrul maghiar de finante: Ungaria nu este in pericol sa intre in faliment
Ministrul maghiar de finante, Janos Veres, a declarat ca Ungaria nu va intra in faliment, dupa ce forintul s-a depreciat miercuri pana la nivelul record de 312,25 forinti pentru un euro, informeaza MTI.
intr-o declaratie, Veres a spus ca Banca Centrala detine rezerve de peste 20 de miliarde de euro, garantandu-se astfel o finantare constanta. Mai mult ministrul considera ca deprecierea monedei nationale este rezultatul unei campanii alarmiste provenite din lipsa increderii in economiile blocului estic.
Agentiile de rating sustin in mod constant ca economiile din zona se confrunta cu cea mai mare criza de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
sursa: Hotnews
intr-o declaratie, Veres a spus ca Banca Centrala detine rezerve de peste 20 de miliarde de euro, garantandu-se astfel o finantare constanta. Mai mult ministrul considera ca deprecierea monedei nationale este rezultatul unei campanii alarmiste provenite din lipsa increderii in economiile blocului estic.
Agentiile de rating sustin in mod constant ca economiile din zona se confrunta cu cea mai mare criza de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
sursa: Hotnews
Piaţa imobiliară are nevoie de un program „Rabla“
Vânzările de pe piaţa rezidenţială ar putea să fie revigorate dacă dezvoltatorii ar accepta în schimbul locuinţelor noi o proprietate veche care să îndeplinească anumite criterii de evaluare şi care să fie vândută ulterior, plus o diferenţă, consideră analiştii imobiliari. „În schimbul locuinţelor noi, dezvoltatorii ar putea accepta o proprietate veche, care să îndeplinească anumite criterii de evaluare, plus o diferenţă de cash …
sursa: crizafinanciara.com
sursa: crizafinanciara.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
