Criza financiară în România

Criza financiară de astăzi îşi are rădăcinile imediate în 2001, într-un context format de sfârşitul freneziei internetului şi de şocul atacurilor teroriste de la 11 septembrie. Atunci, FED a deschis robinetele monetare pentru a încerca să combată o încetinire economică.

• - Banca centrală a pompat bani în economia SUA şi a redus drastic principala sa rată a dobânzii (aşa-numita rata a fondurilor federale) de la 3,5% în august 2001 la doar 1% la jumătatea lui 2003.
• - FED a păstrat această rată la un nivel mult prea scăzut pentru mult prea mult timp.
• - Elementul specific a fost că, de această dată, noile împrumuturi s-au concentrat pe sectorul imobiliar rezidenţial. Practic, oricine putea cumpăra o casă, cu un avans foarte mic sau chiar fără avans şi cu dobânzi eşalonate pe foarte mulţi ani.
• - Pe măsură ce boom-ul creditului rezidenţial a prins rădăcini, el a început să se autoperpetueze.
• - Partea întunecată a boom-ului imobiliar, adică piaţa sub-prime, a fost alimentată de preţurile în spirală ale caselor, la care se adaugă liberalizarea, slăbirea controlului asupra sistemului şi concurenţa puternică din partea băncilor care au făcut creditele sub-prime mai atractive.
• - Pe parcursul anilor 2006 şi 2007, balonul financiar care acum îngenunchează instituţii financiare, odinioară puternice, a ajuns în punctul culminant.
• - Administraţia Bush propune Congresului un adevărat plan Marshall de salvare a sistemului financiar în valoare de 700 miliarde dolari ( plan respins aseara de Congres).

Criza financiară internaţională a afectat în special bursele şi economiile americane dar si pe cele europene şi din Asia de Sud-Est.

• - Situaţia actuală este mult mai gravă decât oricare altă criză financiară care a avut loc în perioada de după al Doilea Război Mondial.
• - Economia mondială poate fi asemănată cu o piramidă întoarsă.
• o Astfel, partea de jos a piramidei include volumul de bunuri şi servicii, deservit de bani cash sau fără numerar în sumă de circa 50 trilioane de dolari americani anual, iar partea de sus - titlurile financiare derivate: acţiuni de tot felul, obligaţiuni, bonuri de tezaur etc.
• o Partea de sus este de circa 10 ori mai mare (500 tril. USD)!

În condiţiile internaţionalizării afacerilor şi creditelor bancare, băncile privite din perspectiva afacerii sunt supuse unor riscuri internaţionale sporite, iar atunci când acestea sunt implicate în procese de achiziţii şi fuziuni cu alte entităţi, riscurile financiare au o tendinţă de agregare.

• - Sub incidenţa unor fenomene economice, politice, sociale şi financiare de mare anvergură, problematica riscului de credit este marcată de noi tendinţe.
• - În premieră, 10 dintre cele mai mari bănci din lume au anunţat înfiinţarea unui fond de împrumuturi cu un capital de 70 miliarde de dolari, pentru a creşte lichiditatea şi a reduce volatilitatea pe pieţele internaţionale într-o situaţie denumită de instituţii “climat de piaţă ieşit din comun”.

Pierderile importante, generate de criza de pe piaţa creditării, i-au determinat pe miniştrii de finanţe din UE, încă din toamna anului 2007, să examineze introducerea unor noi reguli de rapoarte a indicatorilor de expunere a băncilor la risc.

• - Absenţa unor informaţii precise asupra expunerilor la riscul de credit a constituit un factor cheie pentru pierderea generalizată a încrederii investitorilor în pieţele financiare.
• - Criza pe piaţa creditelor va determina guvernele să efectueze schimbări importante în proiectele bugetare naţionale, fiindcă problemele date nu ţin doar de sectorul financiar dar şi de nivelul venitului şi cheltuielilor publice.

România este (şi va continua să fie) afectată indirect (partial, poate, si direct) prin scumpirea finanţării externe, mişcările bruşte ale monedei naţionale şi ieftinirea acţiunilor listate la bursă.

• - Dezechilibrele externe deja vizibile ale economiei noastre înrăutăţesc situaţia.
• - Problema principală a României este deficitul excesiv de cont curent, a cărui creştere nu poate fi susţinută la nesfârşit.