Se afișează postările cu eticheta criza financiară. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta criza financiară. Afișați toate postările
FMI: Capacitatea României de a returna împrumutul este puternică
Capacitatea României de a rambursa împrumutul acordat de FMI este puternică, dar depinde de angajamentul faţă de program şi de succesul în a rebalansa economia, prima rată, în valoare de 1,307 miliarde de Drepturi Speciale de Tragere (DST), urmând să fie returnată în 2012, consideră FMI.
Citeste articolul original
Citeste articolul original
Reeşalonarea scumpeşte semnificativ creditul
Brokerii de credite spun că aceasta este doar o soluţie pe termen scurt şi că, în final, clienţii au de rambursat o sumă totală mult mai mare. Deşi îl poate ajuta pe client să escaladeze perioada de criză, reeşalonarea se poate transforma într-un dezvantaj pentru acesta. Datoria la bancă urcă semnificativ.
(+) Click pentru a mări
Mulţi români sunt constrânşi să apeleze la reeşalonare pentru a-şi putea plăti în continuare ratele
Publicitate
Pentru a-i ajuta pe clienţii aflaţi în dificultate, instituţiile de credit sunt dispuse să accepte plata unei rate lunare mai mici. La prima vedere, situaţia este avantajoasă pentru ambele părţi. Datornicul nu îşi mai face griji că îşi va pierde casa ipotecată, iar banca se asigură că, în final, îşi va primi banii înapoi. Totuşi, un studiu realizat de brokerul de credite IpoteciDirect demonstrează faptul că reeşalonarea creditului este, de fapt, o soluţie de criză scumpă.
De exemplu, cine a luat în urmă cu trei ani un împrumut de 100.000 de euro pe o perioadă de 25 de ani, la o dobândă anuală efectivă (DAE) de 14%, plăteşte, în prezent, o rată de 1.125 de euro. La lichidarea creditului, clientul ar urma să plătească în total suma de 340.000 de euro. După trei ani în care şi-a achitat lunar rata, clientul mai are de rambursat încă 98.120 de euro din valoarea împrumutată. Prin reeşalonare, această sumă va fi distribuită pe o perioadă mai lungă de timp: 35 de ani.
În noile condiţii, rata scade cu 20%, adică la 920 de euro pe lună, permiţându-i clientului să treacă mai bine peste « vremurile grele ». În final însă, suma pe care o va rambursa se va ridica la 420.000, cu 20% mai mult faţă de datoria sa iniţială.
Comisioanele, un cost suplimenmtar
Un alt dezavantaj al reeşalonării îl reprezintă comisioanele practicate de bănci pentru acest tip de operaţiuni. Potrivit IpoteciDirect, clientul are de achitat, în medie, 1% din valoarea sumei reeşalonate. În acest caz, va scoate din buzunar suma de 981 euro.
Nici conversia monedei creditului din euro în lei nu este o soluţie, cu toate că prin această mişcare clientul se pune la adăposte de fluctuaţiile cursului valutar. Explicaţia este simplă. Împrumuturile în valută sunt în continuare mai ieftine decât cele în lei şi, astfel, datornicul nu va avea, în final, nimic de câştigat. În plus, pentru acest tip de operaţiune băncile percep, în medie, un comision de 2% aplicat la sold.
(+) Click pentru a mări
Mulţi români sunt constrânşi să apeleze la reeşalonare pentru a-şi putea plăti în continuare ratele
Publicitate
Pentru a-i ajuta pe clienţii aflaţi în dificultate, instituţiile de credit sunt dispuse să accepte plata unei rate lunare mai mici. La prima vedere, situaţia este avantajoasă pentru ambele părţi. Datornicul nu îşi mai face griji că îşi va pierde casa ipotecată, iar banca se asigură că, în final, îşi va primi banii înapoi. Totuşi, un studiu realizat de brokerul de credite IpoteciDirect demonstrează faptul că reeşalonarea creditului este, de fapt, o soluţie de criză scumpă.
De exemplu, cine a luat în urmă cu trei ani un împrumut de 100.000 de euro pe o perioadă de 25 de ani, la o dobândă anuală efectivă (DAE) de 14%, plăteşte, în prezent, o rată de 1.125 de euro. La lichidarea creditului, clientul ar urma să plătească în total suma de 340.000 de euro. După trei ani în care şi-a achitat lunar rata, clientul mai are de rambursat încă 98.120 de euro din valoarea împrumutată. Prin reeşalonare, această sumă va fi distribuită pe o perioadă mai lungă de timp: 35 de ani.
În noile condiţii, rata scade cu 20%, adică la 920 de euro pe lună, permiţându-i clientului să treacă mai bine peste « vremurile grele ». În final însă, suma pe care o va rambursa se va ridica la 420.000, cu 20% mai mult faţă de datoria sa iniţială.
Comisioanele, un cost suplimenmtar
Un alt dezavantaj al reeşalonării îl reprezintă comisioanele practicate de bănci pentru acest tip de operaţiuni. Potrivit IpoteciDirect, clientul are de achitat, în medie, 1% din valoarea sumei reeşalonate. În acest caz, va scoate din buzunar suma de 981 euro.
Nici conversia monedei creditului din euro în lei nu este o soluţie, cu toate că prin această mişcare clientul se pune la adăposte de fluctuaţiile cursului valutar. Explicaţia este simplă. Împrumuturile în valută sunt în continuare mai ieftine decât cele în lei şi, astfel, datornicul nu va avea, în final, nimic de câştigat. În plus, pentru acest tip de operaţiune băncile percep, în medie, un comision de 2% aplicat la sold.
Privatizarea CFR Marfă nu mai este oportună
Privatizarea CFR Marfă nu mai este oportună, întrucât compania a trecut pe pierderi, prioritatea fiind redresarea situaţiei financiare a acesteia, a declarat, joi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu.
"Privatizarea CFR Marfă era în proiectele mele când era pe câştig. Acum să ne ocupăm de redresarea societăţii şi apoi de privatizare. Nu cred că e cazul să o scot la vânzare acum, când piaţa e jos, pentru că voi primi oferte slabe, care vor fi luate drept criterii peste doi ani, când poate va trece pe profit", a declarat Berceanu într-o conferinţă de presă.
El a precizat că la 31 decembrie 2007 compania avea un profit de 13 milioane de lei, iar în prezent are pierderi de 14 milioane de lei.
"Activitatea nu a fost deloc controlată şi nu cred că pot fi puse toate lucrurile pe seama crizei. Anul trecut Vosganian (Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, n.r.) ne transmitea că economia duduie", a spus Berceanu.
sursa
"Privatizarea CFR Marfă era în proiectele mele când era pe câştig. Acum să ne ocupăm de redresarea societăţii şi apoi de privatizare. Nu cred că e cazul să o scot la vânzare acum, când piaţa e jos, pentru că voi primi oferte slabe, care vor fi luate drept criterii peste doi ani, când poate va trece pe profit", a declarat Berceanu într-o conferinţă de presă.
El a precizat că la 31 decembrie 2007 compania avea un profit de 13 milioane de lei, iar în prezent are pierderi de 14 milioane de lei.
"Activitatea nu a fost deloc controlată şi nu cred că pot fi puse toate lucrurile pe seama crizei. Anul trecut Vosganian (Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, n.r.) ne transmitea că economia duduie", a spus Berceanu.
sursa
Romania ar putea imprumuta peste 8 miliarde euro de la Comisia Europeana si FMI
Guvernul a initiat demersuri la Comisia Europeana pentru contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, la care s-ar putea adauga un imprumut cuprins intre 1 miliard si 3 miliarde euro de la FMI, au declarat, pentru NewsIn, surse guvernamentale.
"Reprezentantii Executivului au solicitat la Bruxelles contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa este posibil ca, pe langa acest imprumut, sa fim nevoiti sa angajam un credit si de la Fondul Monetar International (FMI) de 1-3 miliarde euro, intrucat sunt presiuni din partea Fondului in acest sens", au precizat sursele citate.
Initial, autoritatile de la Bucuresti au cerut Comisiei Europene sa-si dea acordul pentru contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa oficialii de la Bruxelles sustin ca imprumutul acordat Romaniei ar putea fi de 6 miliarde euro, plus alte 3 miliarde rezultate in urma incheierii unui acord cu FMI, au mai spus reprezentantii guvernului.
"Romania nu poate fi, insa, de acord cu conditiile impuse de Fond, intrucat ni s-ar impune din nou majorarea taxelor si impozitelor pentru a creste incasarile la buget. Si toate astea, dupa ce am redus deja cheltuielile cu salariile. In plus, cheltuielile de rambursare a imprumutului sunt foarte mari", au afirmat sursele.
Guvernantii sustin ca se poarta negocieri intense cu reprezentantii Comisiei Europene pentru a reduce din pretentiile FMI, insa discutiile avanseaza foarte greu din cauza "relatiilor foarte bune pe care le are conducerea Fondului la Bruxelles".
sursa
"Reprezentantii Executivului au solicitat la Bruxelles contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa este posibil ca, pe langa acest imprumut, sa fim nevoiti sa angajam un credit si de la Fondul Monetar International (FMI) de 1-3 miliarde euro, intrucat sunt presiuni din partea Fondului in acest sens", au precizat sursele citate.
Initial, autoritatile de la Bucuresti au cerut Comisiei Europene sa-si dea acordul pentru contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa oficialii de la Bruxelles sustin ca imprumutul acordat Romaniei ar putea fi de 6 miliarde euro, plus alte 3 miliarde rezultate in urma incheierii unui acord cu FMI, au mai spus reprezentantii guvernului.
"Romania nu poate fi, insa, de acord cu conditiile impuse de Fond, intrucat ni s-ar impune din nou majorarea taxelor si impozitelor pentru a creste incasarile la buget. Si toate astea, dupa ce am redus deja cheltuielile cu salariile. In plus, cheltuielile de rambursare a imprumutului sunt foarte mari", au afirmat sursele.
Guvernantii sustin ca se poarta negocieri intense cu reprezentantii Comisiei Europene pentru a reduce din pretentiile FMI, insa discutiile avanseaza foarte greu din cauza "relatiilor foarte bune pe care le are conducerea Fondului la Bruxelles".
sursa
Leul continuă să se aprecieze
Moneda naţională s-a apreciat cu aproape 1% în faţa euro în şedinţa interbancară de joi, iar la închidere cursul de schimb se situa la 4,27 lei/euro, leul fiind cea mai apreciată valută din regiune, câştig pus de dealeri pe seama unei posilile intervenţii indirecte a băncii centrale pe piaţă.
"Leul a câştigat aproape 1% joi, în faţa monedei europene, fiind cea mai apreciată valută din regiune. Este posibil ca aprecierea leului să se datoreze unei intervenţii indirecte a băncii centrale pe piaţă, atât înainte de afişarea cursului de referinţă, cât şi ulterior", a afirmat un dealer.
Comparativ cu nivelul de la finele zilei de miercuri, cursul a coborât cu circa patru bani.
Primele operaţiuni de joi au fost efectuate la 4,3050 - 4,3130 lei/euro, nivel apropiat de paritatea de la închiderea şedinţei de miercuri, când euro a fost cotat la 4,3050 - 4,3100 lei.
La ora 10:05, euro era tranzacţionat la 4,3080 - 4,3120 lei şi s-a menţinut în jurul nivelului de 4,3050 până în jurul orei 12:00, când cotaţiile au început să scadă.
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 4,2872 lei/euro, în scădere cu 0,82 bani comparativ cu nivelul publicat în ziua anterioară, dealerii suspectând că banca centrală continuă să intervină indirect pe piaţă, pentru susţinerea leului.
Leul a continuat să se aprecieze şi în a doua parte a zilei, atingând un minim de 4,2650 lei/euro.
Nivelul maxim atins joi de cursul leu/euro a fost de 4,3130 lei/euro, în prima parte a zilei.
Băncile comerciale au afişat, joi, dobânzi de 13,82 - 15,02%, inferioare celor de miercuri, de 13,98 - 15,23%, în timp ce pentru plasamentele la o săptămână ratele se situează la 13,99 - 15,51%, în scădere uşoară faţă de dobânzile practicate în ziua anterioară, de 14,11 - 15,62%.
De la începutul acestui an, leul s-a depreciat cu 7,57% în faţa monedei europene, considerând ca nivel de referinţă cursul de schimb publicat în ultima zi a anului trecut, de 3,9852 lei/euro.
sursa
"Leul a câştigat aproape 1% joi, în faţa monedei europene, fiind cea mai apreciată valută din regiune. Este posibil ca aprecierea leului să se datoreze unei intervenţii indirecte a băncii centrale pe piaţă, atât înainte de afişarea cursului de referinţă, cât şi ulterior", a afirmat un dealer.
Comparativ cu nivelul de la finele zilei de miercuri, cursul a coborât cu circa patru bani.
Primele operaţiuni de joi au fost efectuate la 4,3050 - 4,3130 lei/euro, nivel apropiat de paritatea de la închiderea şedinţei de miercuri, când euro a fost cotat la 4,3050 - 4,3100 lei.
La ora 10:05, euro era tranzacţionat la 4,3080 - 4,3120 lei şi s-a menţinut în jurul nivelului de 4,3050 până în jurul orei 12:00, când cotaţiile au început să scadă.
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 4,2872 lei/euro, în scădere cu 0,82 bani comparativ cu nivelul publicat în ziua anterioară, dealerii suspectând că banca centrală continuă să intervină indirect pe piaţă, pentru susţinerea leului.
Leul a continuat să se aprecieze şi în a doua parte a zilei, atingând un minim de 4,2650 lei/euro.
Nivelul maxim atins joi de cursul leu/euro a fost de 4,3130 lei/euro, în prima parte a zilei.
Băncile comerciale au afişat, joi, dobânzi de 13,82 - 15,02%, inferioare celor de miercuri, de 13,98 - 15,23%, în timp ce pentru plasamentele la o săptămână ratele se situează la 13,99 - 15,51%, în scădere uşoară faţă de dobânzile practicate în ziua anterioară, de 14,11 - 15,62%.
De la începutul acestui an, leul s-a depreciat cu 7,57% în faţa monedei europene, considerând ca nivel de referinţă cursul de schimb publicat în ultima zi a anului trecut, de 3,9852 lei/euro.
sursa
Isărescu: Orice anunţ de creşteri salariale conduce la presiuni pe curs (Video)
Orice anunţ de creştere salarială va conduce la deprecierea cursului de schimb, ca urmare a majorărilor veniturilor peste rata de creştere a productivităţii din ultimii ani, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernatorul a afirmat că în ultimii ani au existat aprecieri ale monedei naţionale în paralel cu creşteri ale salariilor peste productivitate.
"Acum doar să deschidem gura de creşteri salariale, că şi apar presiuni pe curs", a spus Isărescu, într-o conferinţă de presă.
De asemenea, Isărescu a precizat că în România există aproximativ 500.000 de persoane care au credite în valută.
"Vom avea noi grijă de cei care au luat credite în valută, dar nu e vorba doar de cei 500.000 de români cu astfel de credite, ci de o ţară întreagă", a spus Isărescu.
Bancile romanesti, dezavantajate de ajutorul de stat primit de competitorii straini
Bancile cu capital romanesc trebuie sa faca fata acum unor competitori ale caror banci-mama au primit miliarde de euro de la statele unde au sediul social.
Bancile private romanesti sunt nevoite sa treaca de criza prin forte proprii, in timp ce competitorii lor - subsidiarele grupurilor straine- ajung sa beneficieze indirect de ajutorul oferit de guvernele din statelele unde bancile-mama isi au sediul.
Bancherii cer ca si pe plan local Guvernul sa pregateasca un plan de ajutor pentru banci, care sa nu afecteze competitia. "Faptul ca multe banci internationale active pe piata romaneasca beneficiaza, pentru a supravietui, de suport de lichiditate si capital, dar si de finantari in euro de la guvernele tarilor in care au sediul central, creeaza un dezechilibru, in defavoarea bancilor locale cu capital privat, care infrunta criza economica cat de bine pot, bazandu-se doar pe propriile forte", afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator de top zece cu capital privat romanesc.
Cand pietele financiare au fost in fierbere in toamna trecuta, iar guvernele din mai multe state din Uniunea Europeana au operat injectii de capital in bancile locale, statul roman nu a intervenit. Doar BNR a injectat lichiditati, insa nu la nivel de sistem, ci mai ales prin operatiuni bilaterale cu bancile care aveau nevoie.
In anii trecuti, Guvernul roman a primit critici dure din partea UE pentru ajutoarele de stat oferite companiilor private sau de stat. Cel mai recent exemplu este privatizarea Ford, care a fost anchetata de Comisia Europeana.
Erste, actionarul majoritar al BCR, a primit de la guvernul austriac o injectie de capital de 2,7 mld. euro si garantarea unei emisiuni de obligatiuni de 6 mld. euro. Raiffeisen a beneficiat de o majorare de capital cu 1,7 mld. euro. Bacile elene Alpha si Eurobank (care controleaza Bancpost) au primit cate 950 mil. euro la capital, in timp ce la Piraeus statul a injectat 370 mil. euro, iar la NBG (actionarul majoritar al Bancii Romanesti) 350 mil. euro. Sistemul bancar este dominat de bancile straine, care controleaza peste 80% din active. Practic, in topul celor mai mari zece banci din sistem doar doua au capital romanesc: Banca Transilvania si CEC. Din cele 41 de banci active pe piata locala, doar cinci au capital romanesc, din care doua sunt controlate de stat (CEC si Eximbank). Banca Transilvania, Banca Carpatica si Libra Bank sunt in prezent singurele banci private cu capital romanesc, conform BNR.
Bancile straine au pompat agresiv bani in sistem in anii trecuti, cand economia crestea. Potrivit datelor BNR, la sfarsitul anului trecut bancile straine aveau finantari contractate din strainatate de 24 mld. euro, in conditiile in care datoria externa totala a Romaniei era in noiembrie de aproape 74 mld. euro. Acum insa bancile sunt mult mai restrictive in acordarea de finantari, iar creditul privat a scazut in termeni reali incepand din noiembrie.
"Cred ca interventia statelor occidentale in ajutorul bancilor straine care opereaza pe piata romaneasca poate fi considerata ajutor de stat, poate fi o problema de competitie. Situatia va fi lamurita de Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana", a admis Charles Robertson, economitul-sef al ING.
Grupurile austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR si Raiffeisen vor accesa finantari de la Guvern de mai multe miliarde de euro. De asemenea, grupurile elene Alpha Bank, Eurobank (actionarul majoriat al Bancpost), Piraeus sau NBG (proprietarul Bancii Romanesti) au primit infuzii de capital si sprijin pentru atragerea de lichiditati din partea statului. ING, una dintre cele mai mari banci olandeze a carei subsidiara locala este printre primii zece jucatori din sistem, a primit zece miliarde de euro de la stat.
"Cu siguranta, in lipsa unor asemenea scheme de ajutor, multe dintre aceste banci internationale si-ar fi redus businessul si investitiile, stopand creditarea sau chiar inchizandu-si activitatea in Romania", apreciaza Robert Rekkers.
Comisia Europeana nu considera insa ca ajutorul oferit de unele guverne ar distorsiona concurenta pe plan local.
"Comisia Europeana autorizeaza ajutorul de stat prin decizii individuale si scheme nationale de sustinere pentru banci in diferitele state membre. Pana acum, nu am primit semnale care sa arate ca aceste ajutoare ar fi fost canalizate semnificativ pentru sustinerea subsidiarelor din strainatate, distorsionand astfel concurenta pe respectivele piete. De asemenea, nu am primit plangeri privind ingradirea concurentei prin astfel de practici", au comentat pentru ZF reprezentantii Comisiei Europene pe problema de concurenta. Bancherii considera ca in actualul context guvernul roman ar trebui sa pregateasca un plan de ajutor pentru industria financiara.
"Speram ca statul roman va propune pentru toate bancile locale - nu doar pentru bancile pe care le detine - cea mai buna formula 'nediscriminatorie', pentru o concurenta corecta, care sa fie in interesul deplin al clientilor si consumatorilor romani", mai spune Robert Rekkers.
Statul mai pastreaza in proprietate doar doua banci - CEC Bank, un jucator de top zece si Eximbank, specializata pe acordarea de garantii si asigurari pentru sustinerea activitatilor de export. Guvernul a aprobat recent un plan de majorare a capitalului CEC cu 900 de milioane de lei (circa 210 milioane de euro la cursul actual). Eximbank ar putea sa primeasca aprobarea pentru a-si capitaliza intregul profit obtinut anul trecut, de circa 70 mil. lei. Nicolaie Hoanta, directorul general al Bancii Carpatica (BCC), considera ca decizia statului de a capitaliza cele doua banci din portofoliu este logica si necesara.
"Statul poate fara indoiala sa-si promoveze interesele in actuala conjunctura economica dificila si prin intermediul bancilor cu capital romanesc recurgand la instrumente specifice. Un astfel de instrument ar fi, de exemplu, garantarea unui imprumut obligatar pe care BCC l-ar putea contracta de pe piata pentru a sustine demarajul economiei", afirma Hoanta. De astfel de facilitati au beneficiat Erste, Raiffeisen sau unele banci elene.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a cerut Guvernului si bancii centrale inca din toamna trecuta un pachet de masuri pentru sustinerea sistemului bancar. "S-a prevazut necesitatea unui plan B, cu masuri pentru eventualitatea in care efectele crizei pe plan local ar fi mai puternice. Am mentionat ca este necesar sa fie luate masuri de Banca Nationala pentru cresterea gradului de incredere din sistemul bancar", spune Radu Ghetea, presedintele ARB si al CEC Bank.
In toamna trecuta, pe fondul turbulentelor puternice de pe pietele internationale si al atacului jucatorilor straini asupra leului, au aparut tensiuni puternice si pe plan local. Bancile au ajuns sa nu se mai imprumute intre ele timp de cateva zile, pe fondul lipsei de incredere, iar dobanzile au urcat puternic.
De altfel, si in prezent dobanzile pe piata interbancara raman relativ ridicate comparativ cu rata cheie a BNR, lucru explicat de analisti si printr-o perceptie mai acuta a riscului.
Din toamna bancile si-au redus limitele pana la care pot derula operatiuni cu alti jucatori din piata si, cu toate ca tensiunile pe pietele internationale s-au atenuat, apetitul de tranzactionare nu si-a revenit.
sursa
Bancile private romanesti sunt nevoite sa treaca de criza prin forte proprii, in timp ce competitorii lor - subsidiarele grupurilor straine- ajung sa beneficieze indirect de ajutorul oferit de guvernele din statelele unde bancile-mama isi au sediul.
Bancherii cer ca si pe plan local Guvernul sa pregateasca un plan de ajutor pentru banci, care sa nu afecteze competitia. "Faptul ca multe banci internationale active pe piata romaneasca beneficiaza, pentru a supravietui, de suport de lichiditate si capital, dar si de finantari in euro de la guvernele tarilor in care au sediul central, creeaza un dezechilibru, in defavoarea bancilor locale cu capital privat, care infrunta criza economica cat de bine pot, bazandu-se doar pe propriile forte", afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator de top zece cu capital privat romanesc.
Cand pietele financiare au fost in fierbere in toamna trecuta, iar guvernele din mai multe state din Uniunea Europeana au operat injectii de capital in bancile locale, statul roman nu a intervenit. Doar BNR a injectat lichiditati, insa nu la nivel de sistem, ci mai ales prin operatiuni bilaterale cu bancile care aveau nevoie.
In anii trecuti, Guvernul roman a primit critici dure din partea UE pentru ajutoarele de stat oferite companiilor private sau de stat. Cel mai recent exemplu este privatizarea Ford, care a fost anchetata de Comisia Europeana.
Erste, actionarul majoritar al BCR, a primit de la guvernul austriac o injectie de capital de 2,7 mld. euro si garantarea unei emisiuni de obligatiuni de 6 mld. euro. Raiffeisen a beneficiat de o majorare de capital cu 1,7 mld. euro. Bacile elene Alpha si Eurobank (care controleaza Bancpost) au primit cate 950 mil. euro la capital, in timp ce la Piraeus statul a injectat 370 mil. euro, iar la NBG (actionarul majoritar al Bancii Romanesti) 350 mil. euro. Sistemul bancar este dominat de bancile straine, care controleaza peste 80% din active. Practic, in topul celor mai mari zece banci din sistem doar doua au capital romanesc: Banca Transilvania si CEC. Din cele 41 de banci active pe piata locala, doar cinci au capital romanesc, din care doua sunt controlate de stat (CEC si Eximbank). Banca Transilvania, Banca Carpatica si Libra Bank sunt in prezent singurele banci private cu capital romanesc, conform BNR.
Bancile straine au pompat agresiv bani in sistem in anii trecuti, cand economia crestea. Potrivit datelor BNR, la sfarsitul anului trecut bancile straine aveau finantari contractate din strainatate de 24 mld. euro, in conditiile in care datoria externa totala a Romaniei era in noiembrie de aproape 74 mld. euro. Acum insa bancile sunt mult mai restrictive in acordarea de finantari, iar creditul privat a scazut in termeni reali incepand din noiembrie.
"Cred ca interventia statelor occidentale in ajutorul bancilor straine care opereaza pe piata romaneasca poate fi considerata ajutor de stat, poate fi o problema de competitie. Situatia va fi lamurita de Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana", a admis Charles Robertson, economitul-sef al ING.
Grupurile austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR si Raiffeisen vor accesa finantari de la Guvern de mai multe miliarde de euro. De asemenea, grupurile elene Alpha Bank, Eurobank (actionarul majoriat al Bancpost), Piraeus sau NBG (proprietarul Bancii Romanesti) au primit infuzii de capital si sprijin pentru atragerea de lichiditati din partea statului. ING, una dintre cele mai mari banci olandeze a carei subsidiara locala este printre primii zece jucatori din sistem, a primit zece miliarde de euro de la stat.
"Cu siguranta, in lipsa unor asemenea scheme de ajutor, multe dintre aceste banci internationale si-ar fi redus businessul si investitiile, stopand creditarea sau chiar inchizandu-si activitatea in Romania", apreciaza Robert Rekkers.
Comisia Europeana nu considera insa ca ajutorul oferit de unele guverne ar distorsiona concurenta pe plan local.
"Comisia Europeana autorizeaza ajutorul de stat prin decizii individuale si scheme nationale de sustinere pentru banci in diferitele state membre. Pana acum, nu am primit semnale care sa arate ca aceste ajutoare ar fi fost canalizate semnificativ pentru sustinerea subsidiarelor din strainatate, distorsionand astfel concurenta pe respectivele piete. De asemenea, nu am primit plangeri privind ingradirea concurentei prin astfel de practici", au comentat pentru ZF reprezentantii Comisiei Europene pe problema de concurenta. Bancherii considera ca in actualul context guvernul roman ar trebui sa pregateasca un plan de ajutor pentru industria financiara.
"Speram ca statul roman va propune pentru toate bancile locale - nu doar pentru bancile pe care le detine - cea mai buna formula 'nediscriminatorie', pentru o concurenta corecta, care sa fie in interesul deplin al clientilor si consumatorilor romani", mai spune Robert Rekkers.
Statul mai pastreaza in proprietate doar doua banci - CEC Bank, un jucator de top zece si Eximbank, specializata pe acordarea de garantii si asigurari pentru sustinerea activitatilor de export. Guvernul a aprobat recent un plan de majorare a capitalului CEC cu 900 de milioane de lei (circa 210 milioane de euro la cursul actual). Eximbank ar putea sa primeasca aprobarea pentru a-si capitaliza intregul profit obtinut anul trecut, de circa 70 mil. lei. Nicolaie Hoanta, directorul general al Bancii Carpatica (BCC), considera ca decizia statului de a capitaliza cele doua banci din portofoliu este logica si necesara.
"Statul poate fara indoiala sa-si promoveze interesele in actuala conjunctura economica dificila si prin intermediul bancilor cu capital romanesc recurgand la instrumente specifice. Un astfel de instrument ar fi, de exemplu, garantarea unui imprumut obligatar pe care BCC l-ar putea contracta de pe piata pentru a sustine demarajul economiei", afirma Hoanta. De astfel de facilitati au beneficiat Erste, Raiffeisen sau unele banci elene.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a cerut Guvernului si bancii centrale inca din toamna trecuta un pachet de masuri pentru sustinerea sistemului bancar. "S-a prevazut necesitatea unui plan B, cu masuri pentru eventualitatea in care efectele crizei pe plan local ar fi mai puternice. Am mentionat ca este necesar sa fie luate masuri de Banca Nationala pentru cresterea gradului de incredere din sistemul bancar", spune Radu Ghetea, presedintele ARB si al CEC Bank.
In toamna trecuta, pe fondul turbulentelor puternice de pe pietele internationale si al atacului jucatorilor straini asupra leului, au aparut tensiuni puternice si pe plan local. Bancile au ajuns sa nu se mai imprumute intre ele timp de cateva zile, pe fondul lipsei de incredere, iar dobanzile au urcat puternic.
De altfel, si in prezent dobanzile pe piata interbancara raman relativ ridicate comparativ cu rata cheie a BNR, lucru explicat de analisti si printr-o perceptie mai acuta a riscului.
Din toamna bancile si-au redus limitele pana la care pot derula operatiuni cu alti jucatori din piata si, cu toate ca tensiunile pe pietele internationale s-au atenuat, apetitul de tranzactionare nu si-a revenit.
sursa
Uniunea Europeană se pregăteşte să facă faţă unor ample revolte sociale născute de criză
Mişcările sociale par a lovi Europa din toate părţile, chiar dacă la bază nu au aceeaşi rădăcină. Însă, pe fondul actualei crizei economice, tensiunile sociale au găsit un teren propice pentru a destabiliza mai multe guverne europene. Deşi cauzele sunt diferite, rezultatele sunt similare: proteste violente, pagube materiale şi, mai nou, chiar atacarea oficialilor cu rang înalt în unele state.
Europenii se pregătesc pentru ce e mai rău
Chiar dacă au ignorat de câteva luni semnele tot mai îngrijorătoare cu privire la nemulţumirile multora dintre europenii – care sărăcesc, de la o zi la alta, pe fondul crizei – liderii din UE şi-au dat seama de pericolul ce pândeşte stabilitatea comunităţii „Celor 27”. Şefii de stat şi de guvern intenţionează să discute, în cadrul unei reuniuni de urgenţă programată pentru luna martie, problema revoltelor sociale şi a protestelpr violente, informează „The Telegraph”. Potrivit unui oficial de rang înalt al UE, liderii europeni vor discuta în cadrul summitului din martie problema revoltelor sociale pe fondul creşterii şomajului în Europa şi al reducerii programelor sociale. Ei au conştientizat, odată cu revoltele sociale care afectează deja Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Grecia şi Islanda, că este necesară o abordare concertată pe plan comunitar. „Există probleme. UE le împărtăşeşte. Este una dintre marile provocări al Consiliului de primăvară", a precizat sursa citată.
Islanda – premierul era să fie luat la bătaie de protestatari
Mobilizarea liderilor europeni riscă, în unele cazuri, să vină prea târziu. „Sindromul grecesc”, aşa cum au fost denumite mişcările violente ale tinerilor eleni, susţinuţi din umbră de grupări de extrema-stângă, riscă să ajungă şi în alte state europene, chiar dacă va îmbrăca forma recesiunii. Şomajul, creşterea preţurilor şi o putere de cumpărare tot mai mică va „paraşuta” Europa în centrul unui haos social. Efectele puternice şi perverse ale crizei sunt, în prezent, cel mai greu resimţite de Islanda, unde acţiunile de protest împotriva politicilor economice ale Executivului au luat forme atât de dure încât chiar premierul era să fie bătut de manifestanţi.
Scăpat ca prin urechile acului de aghiotanţii săi, Geir Haarde le-a dat protestatarilor ce şi-au dorit: va organiza alegeri legislative anticipate şi nici nu va mai candida (din „motive personale”), relatează AFP. Situaţia însă rămâne dramatică pentru cei 320.000 de locuitori ai insulei în condiţiile în care este primul stat european unde sistemul s-a prăbuşit ca urmare a crizei financiare globale. Guvernul de la Reykjavík a fost nevoit să naţionalizeze trei mari bănci din ţară - Kaupthing, Landsbank şi Glitnir - pentru a împiedica un eventual colaps economic.
Grecia, „divizată” de tractoare
Nici în Grecia, tensiunile sociale nu au putut fi dezamorsate, chiar dacă autorităţile au aplicat „modelul” rusesc al arestărilor în masă în cazul protestelor studenţilor. Începând de ieri manifestaţiile au luat o nouă turnură, mii de agricultori eleni blocând drumurile care leagă sudul ţării de nord. „Rupând” Grecia în două, prostestatarii au transmis Executivului că sunt, în continuare, nemulţumiţi de scăderea preţurilor agricole, în pofida anunţului Guvernului, privind ajutoare estimate la 500 de milioane de euro, relatează AFP. În nordul Greciei, manifestanţii au blocat şi frontiera greco-bulgară, unde cozi lungi de maşini se întindeau de cele două părţi ale frontierei şi pe autostrada Egnatia care duce spre Turcia
sursa
sursa
Hossu: Unele propuneri ale Guvernului sunt în contradicţie cu măsurile anticriză
Preşedintele Confederaţiei "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, este de părere că unele propuneri ale Guvernului sunt în contradicţie cu măsurile anticriză, făcând referire la proiectul Executivului privind cele 10.000 de permise de muncă pentru cetăţenii extracomunitari.
"Există măsuri actuale ale Guvernului în contradicţie cu măsurile anticriză, faptul că pe de o parte se doreşte cheltuirea unor bani pentru prelungirea şi protejarea unor angajaţi din România în ceea ce priveşte ajutorul de şomaj şi în acelaşi timp se acceptă suplimentarea cu încă 10.000 de permise de muncă pentru lucrători extracomunitari. Mi se pare o formă de corupţie oficială legată de utilizarea neeeficientă a banului public", a precizat Hossu.
Şi Blocul Naţional Sindical (BNS) respinge orice încercare din partea Guvernului de a creşte numărul permiselor de muncă acordate străinilor în anul 2009 şi spune că va face toate demersurile posibile pentru a obţine o reducere semnificativă a acestei cote.
"În momentul de faţă, propunerea de hotărâre avansată de Ministerul Muncii este suficient de confuză încât să permită păstrarea/intrarea pe piaţa muncii a mai mult de 10.000 de lucrători străini şi, dacă nu se vor aduce corecturile de rigoare care să clarifice fără dubiu condiţiile de acordare şi numărul de permise, BNS va refuza să-şi dea acordul pe această hotarâre", precizează BNS.
Din punctul de vedere al BNS, locurile de muncă disponibile în România trebuie să fie ocupate în primul rând de cetăţenii României şi cei ai altor state membre ale Uniunii Europene, şi abia în ultimă instanţă de lucrători proveniţi din state terţe.
"În contextul crizei economice care va aduce falimente şi şomaj în masă, credem că limitarea accesului lucrătorilor din state terţe este o măsură de minimum bun simţ, la îndemâna oricărui Guvern capabil de decizii raţionale, normale", susţin sindicaliştii BNS.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale propune, printr-un proiect de hotărâre, stabilirea numărului de autorizaţii de muncă ce vor fi eliberate străinilor în acest an la 10.000.
Cele 10.000 de autorizaţii de muncă vor fi eliberate numai pentru străinii cetăţeni ai unor state non-UE care doresc să se angajeze sau să muncească în România în baza deciziei de detaşare a unui angajator persoană juridică străină în meserii calificate.
În 2008, numărul de autorizaţii de muncă pentru străini a fost stabilit iniţial la 10.000, fiind ulterior suplimentat cu 5.000 de autorizaţii, prin Hotărârea 1368 din 28 octombrie.
sursa
"Există măsuri actuale ale Guvernului în contradicţie cu măsurile anticriză, faptul că pe de o parte se doreşte cheltuirea unor bani pentru prelungirea şi protejarea unor angajaţi din România în ceea ce priveşte ajutorul de şomaj şi în acelaşi timp se acceptă suplimentarea cu încă 10.000 de permise de muncă pentru lucrători extracomunitari. Mi se pare o formă de corupţie oficială legată de utilizarea neeeficientă a banului public", a precizat Hossu.
Şi Blocul Naţional Sindical (BNS) respinge orice încercare din partea Guvernului de a creşte numărul permiselor de muncă acordate străinilor în anul 2009 şi spune că va face toate demersurile posibile pentru a obţine o reducere semnificativă a acestei cote.
"În momentul de faţă, propunerea de hotărâre avansată de Ministerul Muncii este suficient de confuză încât să permită păstrarea/intrarea pe piaţa muncii a mai mult de 10.000 de lucrători străini şi, dacă nu se vor aduce corecturile de rigoare care să clarifice fără dubiu condiţiile de acordare şi numărul de permise, BNS va refuza să-şi dea acordul pe această hotarâre", precizează BNS.
Din punctul de vedere al BNS, locurile de muncă disponibile în România trebuie să fie ocupate în primul rând de cetăţenii României şi cei ai altor state membre ale Uniunii Europene, şi abia în ultimă instanţă de lucrători proveniţi din state terţe.
"În contextul crizei economice care va aduce falimente şi şomaj în masă, credem că limitarea accesului lucrătorilor din state terţe este o măsură de minimum bun simţ, la îndemâna oricărui Guvern capabil de decizii raţionale, normale", susţin sindicaliştii BNS.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale propune, printr-un proiect de hotărâre, stabilirea numărului de autorizaţii de muncă ce vor fi eliberate străinilor în acest an la 10.000.
Cele 10.000 de autorizaţii de muncă vor fi eliberate numai pentru străinii cetăţeni ai unor state non-UE care doresc să se angajeze sau să muncească în România în baza deciziei de detaşare a unui angajator persoană juridică străină în meserii calificate.
În 2008, numărul de autorizaţii de muncă pentru străini a fost stabilit iniţial la 10.000, fiind ulterior suplimentat cu 5.000 de autorizaţii, prin Hotărârea 1368 din 28 octombrie.
sursa
SUA: salvarea bancilor ar putea costa inca 2.000 miliarde dolari
Statele Unite ale Americii ar putea aloca suplimentar 2.000 de miliarde dolari pentru sustinerea bancilor, afirma cotidianul Wall Street Journal, citat de AFP. Congresul a deblocat in ianuarie a doua transa de 700 miliarde dolari prevazuta de legea de stabilizare economica de urgenta, adoptata in octombrie 2008.
Cotidianul sustine insa ca Congresul s-ar putea vedea nevoit sa ceara deblocarea unor fonduri suplimentare.
Citand surse apropiate discutiilor, Wall Street Journal scrie ca Guvernul are in vedere cheltuieli suplimentare cuprinse intre 1.000 si 2.000 miliarde dolari pentru mentinerea bancilor pe linia de plutire.
Potrivit sursei citate, guvernul ar putea crea o structura centrala insarcinata cu rascumpararea activelor nevandabile aflate in portofoliul bancilor, in contul careia vor fi alocate 100 - 200 miliarde de dolari din cea de-a doua transa a planului de salvare.
Restul fondurilor necesare pentru functionarea acestui mecanism, evaluate la 1.000 - 2.000 miliarde dolari, vor fi acoperite prin noi imprumuturi de la Trezorerie sau de la Rezerva federala.
sursa
Cotidianul sustine insa ca Congresul s-ar putea vedea nevoit sa ceara deblocarea unor fonduri suplimentare.
Citand surse apropiate discutiilor, Wall Street Journal scrie ca Guvernul are in vedere cheltuieli suplimentare cuprinse intre 1.000 si 2.000 miliarde dolari pentru mentinerea bancilor pe linia de plutire.
Potrivit sursei citate, guvernul ar putea crea o structura centrala insarcinata cu rascumpararea activelor nevandabile aflate in portofoliul bancilor, in contul careia vor fi alocate 100 - 200 miliarde de dolari din cea de-a doua transa a planului de salvare.
Restul fondurilor necesare pentru functionarea acestui mecanism, evaluate la 1.000 - 2.000 miliarde dolari, vor fi acoperite prin noi imprumuturi de la Trezorerie sau de la Rezerva federala.
sursa
Criza economică globală ar putea duce la disponibilizarea a 51 milioane de persoane în 2009
Criza economică mondială ar putea trimite în şomaj până la 51 de milioane de persoane, dacă situaţia continuă să se deterioreze, au avertizat miercuri reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii (BIM), în raportul despre piaţa muncii în 2009, relatează AFP.
"Comparativ cu 2007, numărul şomerilor ar putea creşte pe plan mondial cu 18-30 de milioane şi chiar cu 51 de milioane, dacă situaţia continuă să se deterioreze", afirmă reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii.
În conformitate cu acest ultim scenariu, cel mai nefavorabil, numărul şomerilor de pe plan mondial ar putea avansa la 230 de milioane, comparativ cu 190 de milioane în 2008 şi 179 de milioane în 2007, estimează BIM.
Raportul arată şi că "mai mult de 200 de milioane de oameni, cei mai mulţi din economiile în dezvoltare, ar putea îngroşa rândurile muncitorilor extrem de săraci", dacă se va concretiza "scenariul cel mai pesimist".
Reprezentanţii BIM se vor "realişti", nu "alarmişti". BIM avertizează că turbulenţele economice au "intensificat neliniştea" cu privire la repercusiunile sociale ale globalizării.
"Ne confruntăm deja cu agitaţie socială", a observat directorul general al BIM, Juan Somavia, care a cerut guvernelor să "nu uite de oameni" în planurile lor de relansare economică.
Potrivit şefului BIM, ţările membre ale grupului informal G20, ai căror reprezentanţi se vor reuni în 2 aprilie la Londra, ar trebui să cadă de acord "în afara măsurilor financiare şi cu privire la măsurile urgente care trebuie luate pentru promovarea investiţiilor productive, obiectivelor muncii decente şi ale protecţiei sociale".
Grupul informal G20 regrupează ţările membre ale G7 - grupul celor mai dezvoltate şapte state ale lumii (Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia) - şi Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic, Rusia, Turcia şi Uniunea Europeană.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estima, pe de altă parte, în 22 decembrie, că până în 2010 numărul şomerilor va creşte pe plan mondial cu "20-25 milioane", din care 8-10 milioane în ţările membre ale OCDE, potrivit declaraţiilor secretarului general al organizaţiei, Angel Gurria.
"Se vor pierde între 8 şi 10 milioane locuri de muncă în spaţiul OCDE", format în special din state dezvoltate, "şi între 20 şi 25 milioane în toată lumea, până în 2010", a declarat Gurria, pentru postul de radio BFM.
Sectorul construcţiilor va fi cel mai afectat, după ce activitatea a fost "oprită brusc", lovind puternic economiile unor ţări precum Spania şi Irlanda, a adăugat el.
(sursa NewsIn)
"Comparativ cu 2007, numărul şomerilor ar putea creşte pe plan mondial cu 18-30 de milioane şi chiar cu 51 de milioane, dacă situaţia continuă să se deterioreze", afirmă reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii.
În conformitate cu acest ultim scenariu, cel mai nefavorabil, numărul şomerilor de pe plan mondial ar putea avansa la 230 de milioane, comparativ cu 190 de milioane în 2008 şi 179 de milioane în 2007, estimează BIM.
Raportul arată şi că "mai mult de 200 de milioane de oameni, cei mai mulţi din economiile în dezvoltare, ar putea îngroşa rândurile muncitorilor extrem de săraci", dacă se va concretiza "scenariul cel mai pesimist".
Reprezentanţii BIM se vor "realişti", nu "alarmişti". BIM avertizează că turbulenţele economice au "intensificat neliniştea" cu privire la repercusiunile sociale ale globalizării.
"Ne confruntăm deja cu agitaţie socială", a observat directorul general al BIM, Juan Somavia, care a cerut guvernelor să "nu uite de oameni" în planurile lor de relansare economică.
Potrivit şefului BIM, ţările membre ale grupului informal G20, ai căror reprezentanţi se vor reuni în 2 aprilie la Londra, ar trebui să cadă de acord "în afara măsurilor financiare şi cu privire la măsurile urgente care trebuie luate pentru promovarea investiţiilor productive, obiectivelor muncii decente şi ale protecţiei sociale".
Grupul informal G20 regrupează ţările membre ale G7 - grupul celor mai dezvoltate şapte state ale lumii (Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia) - şi Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic, Rusia, Turcia şi Uniunea Europeană.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estima, pe de altă parte, în 22 decembrie, că până în 2010 numărul şomerilor va creşte pe plan mondial cu "20-25 milioane", din care 8-10 milioane în ţările membre ale OCDE, potrivit declaraţiilor secretarului general al organizaţiei, Angel Gurria.
"Se vor pierde între 8 şi 10 milioane locuri de muncă în spaţiul OCDE", format în special din state dezvoltate, "şi între 20 şi 25 milioane în toată lumea, până în 2010", a declarat Gurria, pentru postul de radio BFM.
Sectorul construcţiilor va fi cel mai afectat, după ce activitatea a fost "oprită brusc", lovind puternic economiile unor ţări precum Spania şi Irlanda, a adăugat el.
(sursa NewsIn)
Brokerul Zilei Credit Suisse a platit 100 milioane de franci elvetieni clientilor care au investit in Lehman Brothers
Credit Suisse Group a anuntat ca a platit circa 100 de milioane de franci elvetieni (86,7 milioane dolari SUA) drept compensatii pentru 2.000 de clienti care si-au pierdut banii din cauza falimentului bancii americane de investitii Lehman Brothers, noteaza AP.
Numai 11 clienti au refuzat sa accepte acesti bani, a precizat purtatorul de cuvant al bancii, Jan Vonder Muehll.
Credit Suisse, a doua banca elvetiana, si-a compensat clientii care aveau jumatate sau mai mult din investitiile lor plasate in Lehman Brothers, iar sumele totale nu depaseau 500.000 de franci (433.700 dolari).
citeste toata stirea
citeste toata stirea
Google s-a oferit sa ajute Yahoo sa iasa din criza financiara in schimbul publicitatii.
Google s-a oferit sa ajute Yahoo sa iasa din criza financiara in schimbul publicitatii.
Vestea achizitionarii Yahoo de catre Microsoft a starnit nenumarate controverse in lumea internetului. Primele acuzatii grave la adresa Microsoft sunt insa aduse de Google. Compania a declarat ca prin oferta de 42 de miliarde de dolari facuta lui Yahoo, Microsoft nu vrea decat sa controleze ilegal internetul.
Remarcile critice la adresa celui mai mare producator IT au fost postate pe internet ieri, ce cel mai competent avocat al Google. Aceasta este prima reactie oficiala de la vestea achizitionarii Yahoo de catre Microsoft.
Avand in vedere trecutul ostil dintre Google si Microsoft, declaratiile acide ale reprezentantilor motorului de cautare erau asteptate. Dorinta Google de a boicota aceasta tranzactie merge insa pana intr-acolo incat Eric Schmidt, CEO-ul Google, i-a telefonat vineri lui Jerry Yang, CEO-ul Yahoo, pentru a-i oferi ajutorul sau pentru a-l indeparta pe Microsoft.
Conform unor persoane din interiorul Google, citate de The Wall Street Journal's Web, in discutia dintre cei doi CEO nu s-a pus problema unei contra-oferte. Ajutorul oferit de Google s-a limitat la sustinerea unor alti licitatori sau o garantie oferita de Google, in schimbul publicitatii pe Yahoo.
In acelasi timp, AT&T, Time Warner Inc. si News Corp. au anuntat ca nu intentioneaza sa liciteze pentru Yahoo.
sursa
BCE ezită să ajute statele din afara zonei euro, unde regulile sunt diferite
Banca Centrală Europeană ezită să acorde ajutoare financiare statelor din afara zonei euro, afectate de criza creditelor. Informaţia apare astăzi într-un artiol din Financial Times, citând o sursă din consiliul guvernatorilor BCE.
Banca Centrală Europeană nu are "mandat pentru a fi o agenţie regională a Naţiunilor Unite", a declarat Yves Mersch, guvernatorul băncii centrale din Luxemburg, citat de Financial Times, adăugând că regulile BCE se aplică numai între graniţele Uniunii.
Financial Times anunţase joi că nouă mari bănci internaţionale, cu expunere pe Europa Centrală şi de Est, au făcut un apel comun la Uniunea Europeană şi la Banca Centrală Europeană pentru extinderea politicilor anti-criză.
Cele nouă bănci care solicită luarea de măsuri pentru rezolvarea problemelor de lichiditate şi pentru reluarea creditării, cere oficialilor europeni să extindă măsurile de ajutor dincolo de noile state membre, asupra candidatelor la aderare, precum Serbia şi Ucraina, care au perspective mici de a se integra în blocul european în viitorul apropiat.
Băncile care au făcut apel la autorităţi sunt Raiffeisen şi Erste, din Austria, grupurile italiene UniCredit şi Intesa Sanpaolo, Societe Generale din Franţa, grupul belgian KBC, Bayern Landesbank din Germania, grupul suedez Swedbank şi EFG Eurobank din Grecia.
sursa
Banca Centrală Europeană nu are "mandat pentru a fi o agenţie regională a Naţiunilor Unite", a declarat Yves Mersch, guvernatorul băncii centrale din Luxemburg, citat de Financial Times, adăugând că regulile BCE se aplică numai între graniţele Uniunii.
Financial Times anunţase joi că nouă mari bănci internaţionale, cu expunere pe Europa Centrală şi de Est, au făcut un apel comun la Uniunea Europeană şi la Banca Centrală Europeană pentru extinderea politicilor anti-criză.
Cele nouă bănci care solicită luarea de măsuri pentru rezolvarea problemelor de lichiditate şi pentru reluarea creditării, cere oficialilor europeni să extindă măsurile de ajutor dincolo de noile state membre, asupra candidatelor la aderare, precum Serbia şi Ucraina, care au perspective mici de a se integra în blocul european în viitorul apropiat.
Băncile care au făcut apel la autorităţi sunt Raiffeisen şi Erste, din Austria, grupurile italiene UniCredit şi Intesa Sanpaolo, Societe Generale din Franţa, grupul belgian KBC, Bayern Landesbank din Germania, grupul suedez Swedbank şi EFG Eurobank din Grecia.
sursa
Vlădescu: România trebuie să negocieze cu FMI o facilitate de susţinere de până la 20 miliarde euro
România ar trebui să negocieze cu FMI, la începutul lunii ianuarie, o facilitate de susţinere în valoare de până la 20 de miliarde de euro, pentru finanţarea deficitelor, pe care să nu o tragă decât în caz de nevoie, a declarat sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe.
"În niciun caz un aranjament cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu ar face rău României. Suma este într-adevăr mare, dar uitaţi-vă cât au negociat Polonia şi Ungaria", a spus Vlădescu.
El a menţionat că un astfel de aranjament ar putea întări şi încrederea investitorilor străini în capacitatea autorităţilor de la Bucureşti de a gestiona criza.
sursa
"În niciun caz un aranjament cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu ar face rău României. Suma este într-adevăr mare, dar uitaţi-vă cât au negociat Polonia şi Ungaria", a spus Vlădescu.
El a menţionat că un astfel de aranjament ar putea întări şi încrederea investitorilor străini în capacitatea autorităţilor de la Bucureşti de a gestiona criza.
sursa
Uniunea Europeană se pregăteşte să facă faţă unor ample revolte sociale născute de criză
*Liderii comunitari vor avea o reuniune de urgenţă în martie pentru a găsi o soluţie la „sindromul grecesc” care cuprinde Europa
*Presiunile sociale au făcut prima „victimă”: Islanda va organiza în mai alegeri anticipate
0 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere
Mişcările sociale par a lovi Europa din toate părţile, chiar dacă la bază nu au aceeaşi rădăcină. Însă, pe fondul actualei crizei economice, tensiunile sociale au găsit un teren propice pentru a destabiliza mai multe guverne europene. Deşi cauzele sunt diferite, rezultatele sunt similare: proteste violente, pagube materiale şi, mai nou, chiar atacarea oficialilor cu rang înalt în unele state.
Europenii se pregătesc pentru ce e mai rău
Chiar dacă au ignorat de câteva luni semnele tot mai îngrijorătoare cu privire la nemulţumirile multora dintre europenii – care sărăcesc, de la o zi la alta, pe fondul crizei – liderii din UE şi-au dat seama de pericolul ce pândeşte stabilitatea comunităţii „Celor 27”. Şefii de stat şi de guvern intenţionează să discute, în cadrul unei reuniuni de urgenţă programată pentru luna martie, problema revoltelor sociale şi a protestelpr violente, informează „The Telegraph”. Potrivit unui oficial de rang înalt al UE, liderii europeni vor discuta în cadrul summitului din martie problema revoltelor sociale pe fondul creşterii şomajului în Europa şi al reducerii programelor sociale. Ei au conştientizat, odată cu revoltele sociale care afectează deja Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Grecia şi Islanda, că este necesară o abordare concertată pe plan comunitar. „Există probleme. UE le împărtăşeşte. Este una dintre marile provocări al Consiliului de primăvară", a precizat sursa citată.
Islanda – premierul era să fie luat la bătaie de protestatari
Mobilizarea liderilor europeni riscă, în unele cazuri, să vină prea târziu. „Sindromul grecesc”, aşa cum au fost denumite mişcările violente ale tinerilor eleni, susţinuţi din umbră de grupări de extrema-stângă, riscă să ajungă şi în alte state europene, chiar dacă va îmbrăca forma recesiunii. Şomajul, creşterea preţurilor şi o putere de cumpărare tot mai mică va „paraşuta” Europa în centrul unui haos social. Efectele puternice şi perverse ale crizei sunt, în prezent, cel mai greu resimţite de Islanda, unde acţiunile de protest împotriva politicilor economice ale Executivului au luat forme atât de dure încât chiar premierul era să fie bătut de manifestanţi.
Scăpat ca prin urechile acului de aghiotanţii săi, Geir Haarde le-a dat protestatarilor ce şi-au dorit: va organiza alegeri legislative anticipate şi nici nu va mai candida (din „motive personale”), relatează AFP. Situaţia însă rămâne dramatică pentru cei 320.000 de locuitori ai insulei în condiţiile în care este primul stat european unde sistemul s-a prăbuşit ca urmare a crizei financiare globale. Guvernul de la Reykjavík a fost nevoit să naţionalizeze trei mari bănci din ţară - Kaupthing, Landsbank şi Glitnir - pentru a împiedica un eventual colaps economic.
Grecia, „divizată” de tractoare
Nici în Grecia, tensiunile sociale nu au putut fi dezamorsate, chiar dacă autorităţile au aplicat „modelul” rusesc al arestărilor în masă în cazul protestelor studenţilor. Începând de ieri manifestaţiile au luat o nouă turnură, mii de agricultori eleni blocând drumurile care leagă sudul ţării de nord. „Rupând” Grecia în două, prostestatarii au transmis Executivului că sunt, în continuare, nemulţumiţi de scăderea preţurilor agricole, în pofida anunţului Guvernului, privind ajutoare estimate la 500 de milioane de euro, relatează AFP. În nordul Greciei, manifestanţii au blocat şi frontiera greco-bulgară, unde cozi lungi de maşini se întindeau de cele două părţi ale frontierei şi pe autostrada Egnatia care duce spre Turcia.
sursa
*Presiunile sociale au făcut prima „victimă”: Islanda va organiza în mai alegeri anticipate
0 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere
Mişcările sociale par a lovi Europa din toate părţile, chiar dacă la bază nu au aceeaşi rădăcină. Însă, pe fondul actualei crizei economice, tensiunile sociale au găsit un teren propice pentru a destabiliza mai multe guverne europene. Deşi cauzele sunt diferite, rezultatele sunt similare: proteste violente, pagube materiale şi, mai nou, chiar atacarea oficialilor cu rang înalt în unele state.
Europenii se pregătesc pentru ce e mai rău
Chiar dacă au ignorat de câteva luni semnele tot mai îngrijorătoare cu privire la nemulţumirile multora dintre europenii – care sărăcesc, de la o zi la alta, pe fondul crizei – liderii din UE şi-au dat seama de pericolul ce pândeşte stabilitatea comunităţii „Celor 27”. Şefii de stat şi de guvern intenţionează să discute, în cadrul unei reuniuni de urgenţă programată pentru luna martie, problema revoltelor sociale şi a protestelpr violente, informează „The Telegraph”. Potrivit unui oficial de rang înalt al UE, liderii europeni vor discuta în cadrul summitului din martie problema revoltelor sociale pe fondul creşterii şomajului în Europa şi al reducerii programelor sociale. Ei au conştientizat, odată cu revoltele sociale care afectează deja Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Grecia şi Islanda, că este necesară o abordare concertată pe plan comunitar. „Există probleme. UE le împărtăşeşte. Este una dintre marile provocări al Consiliului de primăvară", a precizat sursa citată.
Islanda – premierul era să fie luat la bătaie de protestatari
Mobilizarea liderilor europeni riscă, în unele cazuri, să vină prea târziu. „Sindromul grecesc”, aşa cum au fost denumite mişcările violente ale tinerilor eleni, susţinuţi din umbră de grupări de extrema-stângă, riscă să ajungă şi în alte state europene, chiar dacă va îmbrăca forma recesiunii. Şomajul, creşterea preţurilor şi o putere de cumpărare tot mai mică va „paraşuta” Europa în centrul unui haos social. Efectele puternice şi perverse ale crizei sunt, în prezent, cel mai greu resimţite de Islanda, unde acţiunile de protest împotriva politicilor economice ale Executivului au luat forme atât de dure încât chiar premierul era să fie bătut de manifestanţi.
Scăpat ca prin urechile acului de aghiotanţii săi, Geir Haarde le-a dat protestatarilor ce şi-au dorit: va organiza alegeri legislative anticipate şi nici nu va mai candida (din „motive personale”), relatează AFP. Situaţia însă rămâne dramatică pentru cei 320.000 de locuitori ai insulei în condiţiile în care este primul stat european unde sistemul s-a prăbuşit ca urmare a crizei financiare globale. Guvernul de la Reykjavík a fost nevoit să naţionalizeze trei mari bănci din ţară - Kaupthing, Landsbank şi Glitnir - pentru a împiedica un eventual colaps economic.
Grecia, „divizată” de tractoare
Nici în Grecia, tensiunile sociale nu au putut fi dezamorsate, chiar dacă autorităţile au aplicat „modelul” rusesc al arestărilor în masă în cazul protestelor studenţilor. Începând de ieri manifestaţiile au luat o nouă turnură, mii de agricultori eleni blocând drumurile care leagă sudul ţării de nord. „Rupând” Grecia în două, prostestatarii au transmis Executivului că sunt, în continuare, nemulţumiţi de scăderea preţurilor agricole, în pofida anunţului Guvernului, privind ajutoare estimate la 500 de milioane de euro, relatează AFP. În nordul Greciei, manifestanţii au blocat şi frontiera greco-bulgară, unde cozi lungi de maşini se întindeau de cele două părţi ale frontierei şi pe autostrada Egnatia care duce spre Turcia.
sursa
Francezii de la BRD au castigat 340-380 mil. € in 2008
Francezii de la BRD Societe Generale, cea mai mare banca listata si a doua de pe piata in functie de active, ar putea afisa pentru 2008 un profit net intre 1,25 si 1,40 mld. lei (340-380 mil. euro), estimeaza analistii financiari chestionati de Business Standard. Valorile avansate de analisti depasesc sensibil rezultatul obtinut de banca in primele noua luni, de 285 mil. euro, respectiv profitul raportat in 2007, cand a fost de 275 mil. euro.
Reprezentantii BRD nu au dorit sa ofere comentarii legate de acest subiect. Un aport consistent la profitul bancii conduse de Patrick Gelin l-a avut, anul trecut, vanzarea pachetului de 25% din afacerea de asigurari Asiban catre Groupama, pentru care a incasat 62 mil. euro. “Avand in vedere faptul ca au existat multe turbulente in sistemul financiar, iar piata creditelor a intrat intr-un blocaj, este foarte greu de preconizat marimea profiturilor realizate in decursul ultimului trimestru. De asemenea, marimea profitului poate fi influentata de reevaluarea creditelor si a depozitelor in valuta sau de suplimentarea provizioanelor constituite, daca se are in vedere faptul ca tendinta este una de crestere la creditele neperformante”, comenteaza Adrian Danciu, analist Broker Cluj. Conform estimarilor pietei, profitul net al bancii, realizat in trimestrul patru al anului trecut, s-ar plasa peste nivelul de 60 mil. euro, dar nu va depasi o suta de milioane de euro, cresterea fiind moderata, din cauza incetinirii ritmului de creditare, pe fondul crizei internationale, si a restrictionarii creditarii populatiei.
Cei mai mulþi dintre analisti nu s-au aventurat sa avanseze cifre in ceea ce priveste profitul francezilor de la BRD in acest an, invocand lipsa proiectiilor bancii la acest moment, dar au anticipat, la unison, rate de crestere mai reduse decat in anul precedent, mai ales ca banca nu-si va rotunji rezultatele cu venituri exceptionale.
“Cred ca este posibila o stagnare sau chiar o scadere comparativ cu rezultatul net estimat pentru anul trecut, de 1,345 mld. lei (365 mil. euro). Banca ar putea sa inregistreze un profit net in 2009 similar cu rezultatul net operational de anul trecut”, spune Adriana Marin, directorul Departamentului Analiza al CA IB Securities.
In plus, este posibil ca marimea profitului sa fie influentata de reevaluarea creditelor si a depozitelor in valuta sau de suplimentarea provizioanelor constituite, daca se are in vedere faptul ca tendinta este una de crestere a creditelor neperformante. Cifra avansata de analistul SSIF Broker Cluj pentru profitul din 2008 este cea mai pesimista din polul de analisti chestionati, de 1,25 mld. lei (340 mil. euro).
Specialistii Raiffeisen Capital&Invest-ment au avansat pentru 2009 un profit de 877 mil lei. (220 mil. euro). Analistii estimeaza ca institutia de credit a inchis anul cu un portofoliu de active intre 11,41 si 12,14 mld. euro, in conditiile in care, la noua luni, valoarea era de 11,9 mld. euro.
Rezultatul afisat de jucator in primele trei trimestre, de 285 mil. euro, incorporeaza si profitul exceptional obtinut din vanzarea participatiei de 25% din Asiban, de 62 mil. euro, majorarea profitului net operational fiind de 19% fata de primele noua luni din 2007, la 223 mil. euro, potrivit datelor publicate de banca. Plafonarea ratelor de crestere pe profit si pe active este luata in calcul de bancheri si analisti pentru toate bancile din sistem, de vreme ce creditarea a franat, iar banii de la bancile-mama nu mai intra in ritmul in care erau obisnuiti bancherii din Romania.
Solutia ramane atragerea de resurse din piata locala. BRD, institutia de credit ce detine o retea de peste 900 de unitati, a incins lupta pe depozite, iesind pe piata, chiar la finele anului trecut, cu o dobanda de 7,25% pentru depozitul in euro constituit de persoanele fizice pe o perioada de trei luni.
In primele noua luni din 2008, banca a inregistrat venituri bancare de 590 milioane de euro, in urcare cu 25% fata de nivelul de la sfarsitul lunii septembrie 2007, cand BRD detinea active totale de 11,9 miliarde euro. La sfarsitul primelor trei trimestre, BRD consemna o rentabilitate a capitalului propriu (ROE) de 33%, aspect care indica eficienta ridicata a operatiunilor bancii, in timp ce raportul cost/venituri se situa la 44%, nivel ce reflecta rigoarea gestiunii, in conditiile unui mediu economic mai putin favorabil decat in aceeasi perioada a anului 2007. Institutia de credit avea, la sfarsitul lunii septembrie, 2,6 milioane de clienti. Capitalizarea bursiera a bancii este de aproximativ 1,3 mld. euro, la un preþ de 7,95 lei/acþiune.
sursa
Reprezentantii BRD nu au dorit sa ofere comentarii legate de acest subiect. Un aport consistent la profitul bancii conduse de Patrick Gelin l-a avut, anul trecut, vanzarea pachetului de 25% din afacerea de asigurari Asiban catre Groupama, pentru care a incasat 62 mil. euro. “Avand in vedere faptul ca au existat multe turbulente in sistemul financiar, iar piata creditelor a intrat intr-un blocaj, este foarte greu de preconizat marimea profiturilor realizate in decursul ultimului trimestru. De asemenea, marimea profitului poate fi influentata de reevaluarea creditelor si a depozitelor in valuta sau de suplimentarea provizioanelor constituite, daca se are in vedere faptul ca tendinta este una de crestere la creditele neperformante”, comenteaza Adrian Danciu, analist Broker Cluj. Conform estimarilor pietei, profitul net al bancii, realizat in trimestrul patru al anului trecut, s-ar plasa peste nivelul de 60 mil. euro, dar nu va depasi o suta de milioane de euro, cresterea fiind moderata, din cauza incetinirii ritmului de creditare, pe fondul crizei internationale, si a restrictionarii creditarii populatiei.
Cei mai mulþi dintre analisti nu s-au aventurat sa avanseze cifre in ceea ce priveste profitul francezilor de la BRD in acest an, invocand lipsa proiectiilor bancii la acest moment, dar au anticipat, la unison, rate de crestere mai reduse decat in anul precedent, mai ales ca banca nu-si va rotunji rezultatele cu venituri exceptionale.
“Cred ca este posibila o stagnare sau chiar o scadere comparativ cu rezultatul net estimat pentru anul trecut, de 1,345 mld. lei (365 mil. euro). Banca ar putea sa inregistreze un profit net in 2009 similar cu rezultatul net operational de anul trecut”, spune Adriana Marin, directorul Departamentului Analiza al CA IB Securities.
In plus, este posibil ca marimea profitului sa fie influentata de reevaluarea creditelor si a depozitelor in valuta sau de suplimentarea provizioanelor constituite, daca se are in vedere faptul ca tendinta este una de crestere a creditelor neperformante. Cifra avansata de analistul SSIF Broker Cluj pentru profitul din 2008 este cea mai pesimista din polul de analisti chestionati, de 1,25 mld. lei (340 mil. euro).
Specialistii Raiffeisen Capital&Invest-ment au avansat pentru 2009 un profit de 877 mil lei. (220 mil. euro). Analistii estimeaza ca institutia de credit a inchis anul cu un portofoliu de active intre 11,41 si 12,14 mld. euro, in conditiile in care, la noua luni, valoarea era de 11,9 mld. euro.
Rezultatul afisat de jucator in primele trei trimestre, de 285 mil. euro, incorporeaza si profitul exceptional obtinut din vanzarea participatiei de 25% din Asiban, de 62 mil. euro, majorarea profitului net operational fiind de 19% fata de primele noua luni din 2007, la 223 mil. euro, potrivit datelor publicate de banca. Plafonarea ratelor de crestere pe profit si pe active este luata in calcul de bancheri si analisti pentru toate bancile din sistem, de vreme ce creditarea a franat, iar banii de la bancile-mama nu mai intra in ritmul in care erau obisnuiti bancherii din Romania.
Solutia ramane atragerea de resurse din piata locala. BRD, institutia de credit ce detine o retea de peste 900 de unitati, a incins lupta pe depozite, iesind pe piata, chiar la finele anului trecut, cu o dobanda de 7,25% pentru depozitul in euro constituit de persoanele fizice pe o perioada de trei luni.
In primele noua luni din 2008, banca a inregistrat venituri bancare de 590 milioane de euro, in urcare cu 25% fata de nivelul de la sfarsitul lunii septembrie 2007, cand BRD detinea active totale de 11,9 miliarde euro. La sfarsitul primelor trei trimestre, BRD consemna o rentabilitate a capitalului propriu (ROE) de 33%, aspect care indica eficienta ridicata a operatiunilor bancii, in timp ce raportul cost/venituri se situa la 44%, nivel ce reflecta rigoarea gestiunii, in conditiile unui mediu economic mai putin favorabil decat in aceeasi perioada a anului 2007. Institutia de credit avea, la sfarsitul lunii septembrie, 2,6 milioane de clienti. Capitalizarea bursiera a bancii este de aproximativ 1,3 mld. euro, la un preþ de 7,95 lei/acþiune.
sursa
Pogea: Prognoza CE privind deficitele bugetare nu este corectă
Prognoza Comisiei Europene (CE) privind deficite bugetare de 7,5% în 2009 şi 7,9% în 2010, pentru România, nu este corectă, iar guvernul îşi menţine obiectivul de a reduce deficitul la 2% în acest an, de la circa 5% în 2008, a declarat, luni, pentru Reuters, ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea.
"În niciun caz. Probabil Comisia a folosit pentru calcule cifrele privind bugetul din proiectul de lege înaintat Parlamentului de vechiul guvern", a spus Pogea.
Un deficit de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) poate fi atins, prin reducerea costurilor din administraţia publică şi creşterea veniturilor, a adăugat el.
"Primele noastre priorităţi în 2009 vor fi ajustarea deficitului bugetar şi a celui de cont curent la niveluri sustenabile. Ne vom îndrepta toate eforturile către atingerea unui deficit al bugetului de 2% la sfârşitul anului 2009", a spus Pogea.
Economiştii au comentat măsura de a coborî deficitul la mai puţin de jumătate, faţă de anul trecut, ca nerealistă, întrucât diminuarea cheltuielilor necesară pentru atingerea obiectivului va fi greu de realizat, iar măsuri de reducere a pensiilor şi salariilor într-un an electoral sunt puţin probabile.
Ministrul vizează modificarea codului fiscal, aducerea la buget a veniturilor din economia subterană şi ajustarea veniturilor din sectoarele economice cu potenţial de creştere.
"Ştiu că va fi o corecţie majoră. Avem două lucruri de făcut pentru a obţine asta: ajustarea veniturilor din sectoarele economice cu potenţial de creştere, aducerea la lumină a veniturilor din economia subterană, şi amendarea codului fiscal în primul trimestru", a arătat Pogea.
CE estimează că deficitul bugetar al României va urca la 7,5% din PIB în acest an, de la 5,25% în 2008, respectiv la 7,9% în 2010, reflectând creşterea nesustenabilă a pensiilor şi impactul reducerii contribuţiilor sociale. Comisia a anunţat că nu a luat în considerare varianta revizuită a bugetului pe 2009, elaborată de noul guvern PDL-PSD.
Totodată, Comisia a redus prognoza privind deficitul de cont curent al României în acest an, de la 13% din PIB la 11,9%, şi a coborât estimarea pentru 2010 de la 12,6% la 11,1% din PIB, se arată în prognoza de iarnă a executivului Uniunii Europene, publicată luni.
România a înregistrat în 2008 un deficit bugetar de 5,2% din PIB, potrivit datelor preliminare, mult peste pragul de 3% permis de Uniunea Europeană.
Guvernul a promis înăsprirea politicilor fiscale, pentru a oferi siguranţă investitorilor şi a direcţiona cheltuielile către sprijinirea economiei.
O parte a agenţiilor de rating consideră România ca fiind statul UE cu cel mai ridicat risc şi au coborât ratingul suveran al ţării în categoria nerecomandat pentru investiţii.
sursa
"În niciun caz. Probabil Comisia a folosit pentru calcule cifrele privind bugetul din proiectul de lege înaintat Parlamentului de vechiul guvern", a spus Pogea.
Un deficit de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) poate fi atins, prin reducerea costurilor din administraţia publică şi creşterea veniturilor, a adăugat el.
"Primele noastre priorităţi în 2009 vor fi ajustarea deficitului bugetar şi a celui de cont curent la niveluri sustenabile. Ne vom îndrepta toate eforturile către atingerea unui deficit al bugetului de 2% la sfârşitul anului 2009", a spus Pogea.
Economiştii au comentat măsura de a coborî deficitul la mai puţin de jumătate, faţă de anul trecut, ca nerealistă, întrucât diminuarea cheltuielilor necesară pentru atingerea obiectivului va fi greu de realizat, iar măsuri de reducere a pensiilor şi salariilor într-un an electoral sunt puţin probabile.
Ministrul vizează modificarea codului fiscal, aducerea la buget a veniturilor din economia subterană şi ajustarea veniturilor din sectoarele economice cu potenţial de creştere.
"Ştiu că va fi o corecţie majoră. Avem două lucruri de făcut pentru a obţine asta: ajustarea veniturilor din sectoarele economice cu potenţial de creştere, aducerea la lumină a veniturilor din economia subterană, şi amendarea codului fiscal în primul trimestru", a arătat Pogea.
CE estimează că deficitul bugetar al României va urca la 7,5% din PIB în acest an, de la 5,25% în 2008, respectiv la 7,9% în 2010, reflectând creşterea nesustenabilă a pensiilor şi impactul reducerii contribuţiilor sociale. Comisia a anunţat că nu a luat în considerare varianta revizuită a bugetului pe 2009, elaborată de noul guvern PDL-PSD.
Totodată, Comisia a redus prognoza privind deficitul de cont curent al României în acest an, de la 13% din PIB la 11,9%, şi a coborât estimarea pentru 2010 de la 12,6% la 11,1% din PIB, se arată în prognoza de iarnă a executivului Uniunii Europene, publicată luni.
România a înregistrat în 2008 un deficit bugetar de 5,2% din PIB, potrivit datelor preliminare, mult peste pragul de 3% permis de Uniunea Europeană.
Guvernul a promis înăsprirea politicilor fiscale, pentru a oferi siguranţă investitorilor şi a direcţiona cheltuielile către sprijinirea economiei.
O parte a agenţiilor de rating consideră România ca fiind statul UE cu cel mai ridicat risc şi au coborât ratingul suveran al ţării în categoria nerecomandat pentru investiţii.
sursa
Brokerul Zilei Leul, a treia zi de apreciere lenta
Moneda nationala s-a apreciat vineri, pentru a treia zi consecutiv, la cursul de referinta al bancii centrale, pana la 4,2655 lei/euro, tendinta fiind una regionala, dupa decizia de joi a Bancii Centrale Europene de reducere a dobanzii-cheie la 2% si pe fondul reducerii aversiunii la risc.
“Leul s-a apreciat progresiv inca de la inceputul zilei, pe parcursul unei sedinte foarte linistite, in contrast cu zilele precedente”, a spus un dealer din piata, citat de NewsIn. In regiune, monedele cu regim similar au avut o evolutie asemanatoare celei a leului. Astfel, zlotul s-a apreciat de la 4,1940 la 4,1370 unitati/euro, in timp ce forintul s-a intarit de la 278,9 la 275,6 unitati/euro. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat vineri de BNR marcheaza o apreciere a leului cu aproape trei bani, pana la 3,2139 lei/dolar, de la nivelul de joi, de 3,2491 lei/dolar. (L.D.)
sursa
“Leul s-a apreciat progresiv inca de la inceputul zilei, pe parcursul unei sedinte foarte linistite, in contrast cu zilele precedente”, a spus un dealer din piata, citat de NewsIn. In regiune, monedele cu regim similar au avut o evolutie asemanatoare celei a leului. Astfel, zlotul s-a apreciat de la 4,1940 la 4,1370 unitati/euro, in timp ce forintul s-a intarit de la 278,9 la 275,6 unitati/euro. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat vineri de BNR marcheaza o apreciere a leului cu aproape trei bani, pana la 3,2139 lei/dolar, de la nivelul de joi, de 3,2491 lei/dolar. (L.D.)
sursa
Ministrul Mediului propune Guvernului suspendarea ordonantei care a triplat taxa pentru masinile second-hand
Ministrul Mediului va propune Executivului sa suspende aplicarea OUG din decembrie privind taxa auto, intentionand ca intr-un termen rezonabil sa elaboreze o lege care sa reglementeze taxarea, pana la definitivarea acesteia masinile urmand sa fie taxate la valorile valabile inainte de triplare.
"Voi propune Guvernului suspendarea aplicarii ordonantei din decembrie si in acelasi timp demararea procedurilor de elaborare a unei legi care sa treaca prin Parlament si care sa tina cont de normele europene de taxare, si care sa respecte principiul european «poluatorul plateste»", a declarat, joi, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi.
Intrebat cum vor fi taxate importurile de masini in perioada in care ordonanta din decembrie privind triplarea taxei auto va fi suspendata si pana la aparitia noii legi, Nemirschi a raspuns ca va opera varianta stabilita de Guvern in iulie 2008.
Ministrul Mediului a mai declarat, in briefing-ul de presa de joi, ca va prezenta, in sedinta de Guvern de vineri, un memorandum continand variantele posibile de reglementare in privinta taxei auto, variante rezultate in urma discutiilor avute in cadrul comisiei interministeriale.
"Voi merge in Guvern cu aceste variante si imi voi sustine si propriul punct de vedere asupra unuia dintre ele. Va rog sa nu imi cereti sa va spun care este acesta. Deciziile de acest gen se iau si se comunica in Guvern", a afirmat Nemirschi, refuzand sa dea orice detalii despre numarul sau continutul variantelor de lucru.
Nemirschi a mai anuntat ca a avut deja discutii cu reprezentantii producatorilor autohtoni de masini - Dacia si Ford - si cu cei ai Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme (APIA).
Sursa: Mediafax
"Voi propune Guvernului suspendarea aplicarii ordonantei din decembrie si in acelasi timp demararea procedurilor de elaborare a unei legi care sa treaca prin Parlament si care sa tina cont de normele europene de taxare, si care sa respecte principiul european «poluatorul plateste»", a declarat, joi, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi.
Intrebat cum vor fi taxate importurile de masini in perioada in care ordonanta din decembrie privind triplarea taxei auto va fi suspendata si pana la aparitia noii legi, Nemirschi a raspuns ca va opera varianta stabilita de Guvern in iulie 2008.
Ministrul Mediului a mai declarat, in briefing-ul de presa de joi, ca va prezenta, in sedinta de Guvern de vineri, un memorandum continand variantele posibile de reglementare in privinta taxei auto, variante rezultate in urma discutiilor avute in cadrul comisiei interministeriale.
"Voi merge in Guvern cu aceste variante si imi voi sustine si propriul punct de vedere asupra unuia dintre ele. Va rog sa nu imi cereti sa va spun care este acesta. Deciziile de acest gen se iau si se comunica in Guvern", a afirmat Nemirschi, refuzand sa dea orice detalii despre numarul sau continutul variantelor de lucru.
Nemirschi a mai anuntat ca a avut deja discutii cu reprezentantii producatorilor autohtoni de masini - Dacia si Ford - si cu cei ai Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme (APIA).
Sursa: Mediafax
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
