Cum supravietuiesc fondurile UE foamei politice de posturi
Noul Guvern nu a anuntat, pana acum, situatia finala a schimbarilor pe linie politica, din ministere. Primii vizati sunt, asa cum se stie, secretarii si subsecretarii de stat, iar de la acestia pana la directorii generali este numai un pas.
Structura institutionala pe care se desfasoara procesul de gestionare a fondurilor europene face ca acest mecanism sa fie, si el, expus schimbarilor de context politic, lucru care poate incetini sau chiar afecta mersul si asa greoi al lucrurilor.
Cum?
Fondurile europene post-aderare vin in Romania prin sapte programe operationale, plus programele specifice agriculturii. Pentru fiecare dintre aceste programe exista o autoritate de management, constituita in cadrul unui minister, condusa de un director general. De asemenea, pentru fiecare program a fost constituit cate un Comitet de Monitorizare, cu un numar destul de mare de atributii semnificative pentru derularea programului. In toate structurile amintite, personajele cheie sunt secretarii de stat si directorii generali, a caror soarta pe aceste pozitii este, in aceasta perioada, extrem de nesigura.
Ce spune Comisia Europeana?
Pot fi schimbati directorii autoritatilor de management? Teoretic, numai cu un motiv bine intemeiat.
Practic, dupa cum stim, orice este posibil. Pana acum, de la infiintarea acestor autoritati, cu aproximativ 2 ani in urma, nu au existat sincope de ordin managerial. In vreo doua-trei randuri, directorii au fost numiti secretari de stat si au fost inlocuiti cu cei din subordine, dar nu am "prins" inca vreo demitere sau vreo controversa legata de competenta echipelor de conducere (exceptie facand fosta Agentie SAPARD, insa controversele au fost cauzate de probleme cu fondurile de pre-aderare).
Ramane de vazut cu ce "noutati" vor veni ministrii instalati in functie, in urma primelor impresii si verificarilor de prin institutii.
In orice caz, semnalele de la Bruxelles sunt favorabile "continuitatii".
Dennis Abbott, purtatorul de cuvant pentru politici regionale al Comisiei Europene a declarat pentru HotNews.ro ca "orice schimbari care afecteaza structura si procedurile din cadrul celor sapte autoritati de management, autoritatea de certificare (Ministerul Finantelor Publice) si Autoritatea de Audit (Curtea de Conturi) ar trebui decise in colaborare cu Comisia".
Executivul de la Bruxelles "incurajeaza autoritatile romane sa pastreze continuitatea si sa mentina expertiza la locul ei, in special in aceasta perioada de criza economica si financiara, pentru a asigura implementarea eficienta a instrumentelor structurale in Romania".
Cine va monitoriza derularea programelor?
Comitetele de Monitorizare, constituite la nivelul fiecarui program, au o serie de atributii legate de buna derulare a programelor. Spre exemplu:
* Evalueaza periodic, pe baza documentelor elaborate de autoritatea de management, progresul inregistrat in atingerea obiectivelor specifice ale programului
* Examineaza periodic atat rezultatele implementarii, in special realizarea obiectivelor stabilite pentru fiecare axa prioritara, cat si rezultatele evaluarilor legate de monitorizarea programului
* Examineaza si aproba rapoartele anuale si raportul final de implementare intocmite de autoritatea de management (si altele).
(O parte dintre regulamente si decizii pot fi gasite aici).
Membrii acestor comitete sunt, in medie, 30 de persoane, dintre care majoritatea din ministere si autoritati de management. Intre acestia, se regasesc intre 3 si 6 secretari de stat si aproximativ zece directori/directori generali.
Unul dintre secretarii de stat recent demisi din functie, care a participat la mai multe comitete de monitorizare pana in prezent, a marturisit ca i-a luat mult timp sa se familiarizeze cu limbajul si subiectele discutate la aceste intruniri.
"La inceput, imi faceam glosar de termeni de specialitate, pentru a putea participa la discutii. Am invatat din mers, odata cu evolutia structurilor", a explicat secretarul de stat. Intrebarea fireasca este: oare cat timp le va lua noilor membri desemnati sa se puna la punct cu toate informatiile de specialitate?
Partea buna a situatiei este ca, potrivit oficialilor din ministere, urmatoarele reuniuni ale acestor comitete vor avea loc abia peste 3-4 luni, timp in care, teoretic, noii secretari de stat se pot initia in "tainele" fondurilor structurale.
(sursa: HotNews)
Extrema stângă din Europa, reactivată de criza economică
Sabotarea nodurilor centrale în infrastructură, răpirea unor personalităţi şi chiar atacuri cu bombe. Astfel ar putea să arate Europa în 2009, susţin serviciile secrete franceze.
În plină criză economică, autorităţile din statele europene s-ar putea confrunta nu numai cu un val imens de turbulenţe pe plan social, ci chiar cu un pericol mult mai mare: reorganizarea extremei stângi. Rapoarte secrete ale guvernului francez descriu „un risc crescut” din partea unei „reţele internaţionale prezente şi la nivel european...mai ales în Franţa”, după radicalizarea, în ultimii ani, a unei „noi generaţii de activişti”.
Mai exact, urmează să asistăm la „o renaştere a extremei stângi violente”, grăbită şi agravată de lipsurile financiare, relatează „The Observer”. Alte documente menţionează posibile legături ale acestor extremişti cu activişti din Italia, Grecia, Germania şi Marea Britanie. „Violenţa a crescut în ultimii trei-patru ani şi se apropie de terorism”, explică Eric Dénécé, fost consultant în cadrul Ministerului francez al Apărării.
Apel la mobilizare
Chiar dacă multe voci consideră aceste ameninţări drept fără fond, la nivelul scenei politice franceze şi, mai ales, în rândurile consilierilor preşedintelui Nicolas Sarkozy (cunoscut pentru viziunea sa politică de dreapta) se ia în calcul un scenariu similar cu cel grecesc.
În ultimele luni, Atena a fost scena unor violenţe provocate de extremişti de stânga şi tineri care au protestat zile întregi, distrugând proprietăţi publice şi blocând activitatea în oraş, notează „The Observer”. Semnalele se înmulţesc de la o zi la alta. Spre exemplu, săptămâna trecută, sute de afişe au împânzit Parisul: tinerii care „sunt forţaţi să lucreze pentru o lume care ne otrăveşte” erau chemaţi să urmeze exemplul protestatarilor din Grecia. „Insurecţia continuă. Dacă va fi peste tot, nimeni nu o va putea opri”, se mai scria în posterele găsite de poliţia franceză.
Totuşi, în ciuda arestărilor unor activişti, unii analişti consideră că pericolul invocat de autorităţile franceze este destul de exagerat.
„Da, există un nivel de agitaţie tot mai mare, dar este o mare diferenţă în a încerca, în mod deliberat, să încetineşti mersul unor trenuri (referire la un grup de tineri, reţinut în noiembrie 2008-n.r.) fără să răneşti pe cineva şi atentatele de la Madrid”, explică un cercetător. „Există grupuri în Franţa, Italia sau Germania care şi-au pierdut încrederea în stânga politică dezorganizată şi sunt tentate să apeleze la acţiunile violente. Ele sunt într-o fază de semiclandestinitate”, notează şi Alain Bauer, criminolog din cadrul Sorbona, care explică că o regrupare a forţelor de extremă stânga este incipientă. (M.T.)
sursa: (ziarul Gandul)
Traian Băsescu: Politica şi Criza
Preşedintele Băsescu: "Voi continua vizitele la marile întreprinderi din ţară".
.