BERD, BEI si BM vor investi peste 24 miliarde euro in Europa Centrala si de Est
"Aceasta initiativa completeaza masurile nationale de lupta anticriza si va implica raspunsuri rapide si coordonate de asistenta financiara, pentru a sprijini creditarea economiei reale, in special a intreprinderilor mici si mijlocii, prin grupurile bancare private. Ajutorul financiar va include linii de credit, emisiuni de actiuni sau obligatiuni corporative si asigurari impotriva riscurilor politice", se arata in comunicat.
Potrivit acestui plan, care se va desfasura in perioada 2009-2010, BERD va furniza sectorului financiar sase miliarde de euro sub forma de actiuni sau obligatiuni corporative, iar BEI va acorda IMM-urilor facilitati de credit in valoare de 11 miliarde de euro, din care 5,7 miliarde de euro sunt deja disponibili pentru a fi accesati, iar o noua transa de 2,8 miliarde de euro va fi aprobata la finele lunii aprilie.
In acelasi timp, Banca Mondiala, prin diviziile sale va furniza 7,5 miliarde de euro.
"Este timpul ca Europa sa actioneze si sa se asigure ca realizarile din ultimii 20 de ani nu sunt pierdute din cauza crizei economice, care se transforma rapid intr-o criza umana", a declarat Robert Zoellick, presedintele Bancii Mondiale.
Presedintele BEI, Philippe Maystadt a adaugat ca planul de actiune va oferi sprijin crucial in regiune.
"Acest plan de actiune comun va contribui la cresterea finantarilor prin intermediul bancilor pentru a sustine economiile puternic afectate de criza financiara din zona Europei Centrale si de Sud si, in special, va ajuta IMM-urile sa supravietuiasca acestor perioade tulburi", a spus Maystadt.
BERD a anuntat miercuri ca a inregistrat pierderi de 602 milioane de euro in 2008, ca urmare scaderilor de pe bursele din pietele emergente. Acesta este a doua pierdere suferita de BERD de la infiintarea sa in 1991, ceea ce reflecta scaderea economica din tarile emergente europene.
BERD este detinuta de 61 de tari, Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii. BERD a fost infiintata pentru a ajuta fostele state comuniste din Europa de Est sa faca tranzitia la o economie de piata si investeste in principal in sectorul privat.
sursa
Criza creditelor [video]
Privatizarea CFR Marfă nu mai este oportună
"Privatizarea CFR Marfă era în proiectele mele când era pe câştig. Acum să ne ocupăm de redresarea societăţii şi apoi de privatizare. Nu cred că e cazul să o scot la vânzare acum, când piaţa e jos, pentru că voi primi oferte slabe, care vor fi luate drept criterii peste doi ani, când poate va trece pe profit", a declarat Berceanu într-o conferinţă de presă.
El a precizat că la 31 decembrie 2007 compania avea un profit de 13 milioane de lei, iar în prezent are pierderi de 14 milioane de lei.
"Activitatea nu a fost deloc controlată şi nu cred că pot fi puse toate lucrurile pe seama crizei. Anul trecut Vosganian (Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, n.r.) ne transmitea că economia duduie", a spus Berceanu.
sursa
Deficitul de cont curent a ajuns la 16,87 miliarde euro în 2008
Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naţionale de Prognoză, deficitul de cont curent era estimat la 17,06 miliarde de euro în 2008, echivalentul a 12,12% din Produsul Intern Brut (PIB).
Estimările analiştilor economici intervievaţi de MEDIAFAX plasau deficitul de cont curent din 2008 la 12,5-13,2% din PIB.
În 2007, contul curent a înregistrat un deficit de 16,677 miliarde de euro, echivalentul a 13,5% din PIB.
Anul trecut, deficitul balanţei comerciale a însumat 18,199 miliarde de euro, mai mare cu 2,1% faţă de anul 2007, se arată într-un comunicat al BNR.
sursa: http://www.mediafax.ro/economic/deficitul-de-cont-curent-a-ajuns-la-16-87-miliarde-euro-in-2008.html?1686;3902586
Gândul: Loganul, în topul nemţesc al „programului rabla“
După casarea unui automobil vechi şi achiziţionarea unuia nou, nemţii vor primi din partea unei agenţii guvernamentale o primă de 2.500 euro până la epuizarea unui fond de 1,5 miliarde euro menit să sprijine cea mai puternică industrie auto din UE, care nu a fost ferită de efectele recesiunii.
sursa
Isărescu: Orice anunţ de creşteri salariale conduce la presiuni pe curs (Video)
Orice anunţ de creştere salarială va conduce la deprecierea cursului de schimb, ca urmare a majorărilor veniturilor peste rata de creştere a productivităţii din ultimii ani, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernatorul a afirmat că în ultimii ani au existat aprecieri ale monedei naţionale în paralel cu creşteri ale salariilor peste productivitate.
"Acum doar să deschidem gura de creşteri salariale, că şi apar presiuni pe curs", a spus Isărescu, într-o conferinţă de presă.
De asemenea, Isărescu a precizat că în România există aproximativ 500.000 de persoane care au credite în valută.
"Vom avea noi grijă de cei care au luat credite în valută, dar nu e vorba doar de cei 500.000 de români cu astfel de credite, ci de o ţară întreagă", a spus Isărescu.
Românii încep să strângă cureaua: importurile au scăzut cu 30%
„România a început să strângă cureaua şi avem şanse să ne retuşăm poziţia imaginii externe“, a spus Ionescu. El a menţionat că exporturile au înregistrat în ianuarie un declin mai accentuat decât importurile, de circa 32%. În ianuarie 2008, deficitul comercial al României a fost, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), de 1,41 miliarde de euro. Conform celor mai recente date ale INS, aferente perioadei ianuarie-noiembrie 2008, indicatorul s-a plasat la 20,958 miliarde euro, în urcare cu 7,1% comparativ cu intervalul similar din 2007, dinamica exporturilor continuând să o devanseze pe cea a importurilor de bunuri.
Tot Ionescu a făcut public şi nivelul încasărilor la bugetul de stat pe luna ianuarie, care au totalizat 12 miliarde lei, reprezentând o şesime din suma totală bugetată pentru anul în curs, de 72 miliarde de lei. „Din cele 72 mld. lei prinşi în venituri în bugetul 2009, în ianuarie am avut încasări de 12 miliarde lei, ceea ce reprezintă o şesime, evoluţie pe care o consider extrem de pozitivă“, a afirmat Ionescu. El a menţionat că Guvernul are încă „mari rezerve în materie de cheltuieli“ şi că „se risipesc foarte mulţi bani“. Veniturile bugetului de stat sunt estimate pentru acest an la 75,6 mld. lei, iar cheltuielile la 94,5 mld. lei (A.B.)
sursa
Bancile romanesti, dezavantajate de ajutorul de stat primit de competitorii straini
Bancile private romanesti sunt nevoite sa treaca de criza prin forte proprii, in timp ce competitorii lor - subsidiarele grupurilor straine- ajung sa beneficieze indirect de ajutorul oferit de guvernele din statelele unde bancile-mama isi au sediul.
Bancherii cer ca si pe plan local Guvernul sa pregateasca un plan de ajutor pentru banci, care sa nu afecteze competitia. "Faptul ca multe banci internationale active pe piata romaneasca beneficiaza, pentru a supravietui, de suport de lichiditate si capital, dar si de finantari in euro de la guvernele tarilor in care au sediul central, creeaza un dezechilibru, in defavoarea bancilor locale cu capital privat, care infrunta criza economica cat de bine pot, bazandu-se doar pe propriile forte", afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator de top zece cu capital privat romanesc.
Cand pietele financiare au fost in fierbere in toamna trecuta, iar guvernele din mai multe state din Uniunea Europeana au operat injectii de capital in bancile locale, statul roman nu a intervenit. Doar BNR a injectat lichiditati, insa nu la nivel de sistem, ci mai ales prin operatiuni bilaterale cu bancile care aveau nevoie.
In anii trecuti, Guvernul roman a primit critici dure din partea UE pentru ajutoarele de stat oferite companiilor private sau de stat. Cel mai recent exemplu este privatizarea Ford, care a fost anchetata de Comisia Europeana.
Erste, actionarul majoritar al BCR, a primit de la guvernul austriac o injectie de capital de 2,7 mld. euro si garantarea unei emisiuni de obligatiuni de 6 mld. euro. Raiffeisen a beneficiat de o majorare de capital cu 1,7 mld. euro. Bacile elene Alpha si Eurobank (care controleaza Bancpost) au primit cate 950 mil. euro la capital, in timp ce la Piraeus statul a injectat 370 mil. euro, iar la NBG (actionarul majoritar al Bancii Romanesti) 350 mil. euro. Sistemul bancar este dominat de bancile straine, care controleaza peste 80% din active. Practic, in topul celor mai mari zece banci din sistem doar doua au capital romanesc: Banca Transilvania si CEC. Din cele 41 de banci active pe piata locala, doar cinci au capital romanesc, din care doua sunt controlate de stat (CEC si Eximbank). Banca Transilvania, Banca Carpatica si Libra Bank sunt in prezent singurele banci private cu capital romanesc, conform BNR.
Bancile straine au pompat agresiv bani in sistem in anii trecuti, cand economia crestea. Potrivit datelor BNR, la sfarsitul anului trecut bancile straine aveau finantari contractate din strainatate de 24 mld. euro, in conditiile in care datoria externa totala a Romaniei era in noiembrie de aproape 74 mld. euro. Acum insa bancile sunt mult mai restrictive in acordarea de finantari, iar creditul privat a scazut in termeni reali incepand din noiembrie.
"Cred ca interventia statelor occidentale in ajutorul bancilor straine care opereaza pe piata romaneasca poate fi considerata ajutor de stat, poate fi o problema de competitie. Situatia va fi lamurita de Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana", a admis Charles Robertson, economitul-sef al ING.
Grupurile austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR si Raiffeisen vor accesa finantari de la Guvern de mai multe miliarde de euro. De asemenea, grupurile elene Alpha Bank, Eurobank (actionarul majoriat al Bancpost), Piraeus sau NBG (proprietarul Bancii Romanesti) au primit infuzii de capital si sprijin pentru atragerea de lichiditati din partea statului. ING, una dintre cele mai mari banci olandeze a carei subsidiara locala este printre primii zece jucatori din sistem, a primit zece miliarde de euro de la stat.
"Cu siguranta, in lipsa unor asemenea scheme de ajutor, multe dintre aceste banci internationale si-ar fi redus businessul si investitiile, stopand creditarea sau chiar inchizandu-si activitatea in Romania", apreciaza Robert Rekkers.
Comisia Europeana nu considera insa ca ajutorul oferit de unele guverne ar distorsiona concurenta pe plan local.
"Comisia Europeana autorizeaza ajutorul de stat prin decizii individuale si scheme nationale de sustinere pentru banci in diferitele state membre. Pana acum, nu am primit semnale care sa arate ca aceste ajutoare ar fi fost canalizate semnificativ pentru sustinerea subsidiarelor din strainatate, distorsionand astfel concurenta pe respectivele piete. De asemenea, nu am primit plangeri privind ingradirea concurentei prin astfel de practici", au comentat pentru ZF reprezentantii Comisiei Europene pe problema de concurenta. Bancherii considera ca in actualul context guvernul roman ar trebui sa pregateasca un plan de ajutor pentru industria financiara.
"Speram ca statul roman va propune pentru toate bancile locale - nu doar pentru bancile pe care le detine - cea mai buna formula 'nediscriminatorie', pentru o concurenta corecta, care sa fie in interesul deplin al clientilor si consumatorilor romani", mai spune Robert Rekkers.
Statul mai pastreaza in proprietate doar doua banci - CEC Bank, un jucator de top zece si Eximbank, specializata pe acordarea de garantii si asigurari pentru sustinerea activitatilor de export. Guvernul a aprobat recent un plan de majorare a capitalului CEC cu 900 de milioane de lei (circa 210 milioane de euro la cursul actual). Eximbank ar putea sa primeasca aprobarea pentru a-si capitaliza intregul profit obtinut anul trecut, de circa 70 mil. lei. Nicolaie Hoanta, directorul general al Bancii Carpatica (BCC), considera ca decizia statului de a capitaliza cele doua banci din portofoliu este logica si necesara.
"Statul poate fara indoiala sa-si promoveze interesele in actuala conjunctura economica dificila si prin intermediul bancilor cu capital romanesc recurgand la instrumente specifice. Un astfel de instrument ar fi, de exemplu, garantarea unui imprumut obligatar pe care BCC l-ar putea contracta de pe piata pentru a sustine demarajul economiei", afirma Hoanta. De astfel de facilitati au beneficiat Erste, Raiffeisen sau unele banci elene.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a cerut Guvernului si bancii centrale inca din toamna trecuta un pachet de masuri pentru sustinerea sistemului bancar. "S-a prevazut necesitatea unui plan B, cu masuri pentru eventualitatea in care efectele crizei pe plan local ar fi mai puternice. Am mentionat ca este necesar sa fie luate masuri de Banca Nationala pentru cresterea gradului de incredere din sistemul bancar", spune Radu Ghetea, presedintele ARB si al CEC Bank.
In toamna trecuta, pe fondul turbulentelor puternice de pe pietele internationale si al atacului jucatorilor straini asupra leului, au aparut tensiuni puternice si pe plan local. Bancile au ajuns sa nu se mai imprumute intre ele timp de cateva zile, pe fondul lipsei de incredere, iar dobanzile au urcat puternic.
De altfel, si in prezent dobanzile pe piata interbancara raman relativ ridicate comparativ cu rata cheie a BNR, lucru explicat de analisti si printr-o perceptie mai acuta a riscului.
Din toamna bancile si-au redus limitele pana la care pot derula operatiuni cu alti jucatori din piata si, cu toate ca tensiunile pe pietele internationale s-au atenuat, apetitul de tranzactionare nu si-a revenit.
sursa
Uniunea Europeană se pregăteşte să facă faţă unor ample revolte sociale născute de criză
Mişcările sociale par a lovi Europa din toate părţile, chiar dacă la bază nu au aceeaşi rădăcină. Însă, pe fondul actualei crizei economice, tensiunile sociale au găsit un teren propice pentru a destabiliza mai multe guverne europene. Deşi cauzele sunt diferite, rezultatele sunt similare: proteste violente, pagube materiale şi, mai nou, chiar atacarea oficialilor cu rang înalt în unele state.
Europenii se pregătesc pentru ce e mai rău
Chiar dacă au ignorat de câteva luni semnele tot mai îngrijorătoare cu privire la nemulţumirile multora dintre europenii – care sărăcesc, de la o zi la alta, pe fondul crizei – liderii din UE şi-au dat seama de pericolul ce pândeşte stabilitatea comunităţii „Celor 27”. Şefii de stat şi de guvern intenţionează să discute, în cadrul unei reuniuni de urgenţă programată pentru luna martie, problema revoltelor sociale şi a protestelpr violente, informează „The Telegraph”. Potrivit unui oficial de rang înalt al UE, liderii europeni vor discuta în cadrul summitului din martie problema revoltelor sociale pe fondul creşterii şomajului în Europa şi al reducerii programelor sociale. Ei au conştientizat, odată cu revoltele sociale care afectează deja Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Grecia şi Islanda, că este necesară o abordare concertată pe plan comunitar. „Există probleme. UE le împărtăşeşte. Este una dintre marile provocări al Consiliului de primăvară", a precizat sursa citată.
Islanda – premierul era să fie luat la bătaie de protestatari
Mobilizarea liderilor europeni riscă, în unele cazuri, să vină prea târziu. „Sindromul grecesc”, aşa cum au fost denumite mişcările violente ale tinerilor eleni, susţinuţi din umbră de grupări de extrema-stângă, riscă să ajungă şi în alte state europene, chiar dacă va îmbrăca forma recesiunii. Şomajul, creşterea preţurilor şi o putere de cumpărare tot mai mică va „paraşuta” Europa în centrul unui haos social. Efectele puternice şi perverse ale crizei sunt, în prezent, cel mai greu resimţite de Islanda, unde acţiunile de protest împotriva politicilor economice ale Executivului au luat forme atât de dure încât chiar premierul era să fie bătut de manifestanţi.
Scăpat ca prin urechile acului de aghiotanţii săi, Geir Haarde le-a dat protestatarilor ce şi-au dorit: va organiza alegeri legislative anticipate şi nici nu va mai candida (din „motive personale”), relatează AFP. Situaţia însă rămâne dramatică pentru cei 320.000 de locuitori ai insulei în condiţiile în care este primul stat european unde sistemul s-a prăbuşit ca urmare a crizei financiare globale. Guvernul de la Reykjavík a fost nevoit să naţionalizeze trei mari bănci din ţară - Kaupthing, Landsbank şi Glitnir - pentru a împiedica un eventual colaps economic.
Grecia, „divizată” de tractoare
sursa
SUA: salvarea bancilor ar putea costa inca 2.000 miliarde dolari
Cotidianul sustine insa ca Congresul s-ar putea vedea nevoit sa ceara deblocarea unor fonduri suplimentare.
Citand surse apropiate discutiilor, Wall Street Journal scrie ca Guvernul are in vedere cheltuieli suplimentare cuprinse intre 1.000 si 2.000 miliarde dolari pentru mentinerea bancilor pe linia de plutire.
Potrivit sursei citate, guvernul ar putea crea o structura centrala insarcinata cu rascumpararea activelor nevandabile aflate in portofoliul bancilor, in contul careia vor fi alocate 100 - 200 miliarde de dolari din cea de-a doua transa a planului de salvare.
Restul fondurilor necesare pentru functionarea acestui mecanism, evaluate la 1.000 - 2.000 miliarde dolari, vor fi acoperite prin noi imprumuturi de la Trezorerie sau de la Rezerva federala.
sursa
Criza economică globală ar putea duce la disponibilizarea a 51 milioane de persoane în 2009
"Comparativ cu 2007, numărul şomerilor ar putea creşte pe plan mondial cu 18-30 de milioane şi chiar cu 51 de milioane, dacă situaţia continuă să se deterioreze", afirmă reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii.
În conformitate cu acest ultim scenariu, cel mai nefavorabil, numărul şomerilor de pe plan mondial ar putea avansa la 230 de milioane, comparativ cu 190 de milioane în 2008 şi 179 de milioane în 2007, estimează BIM.
Raportul arată şi că "mai mult de 200 de milioane de oameni, cei mai mulţi din economiile în dezvoltare, ar putea îngroşa rândurile muncitorilor extrem de săraci", dacă se va concretiza "scenariul cel mai pesimist".
Reprezentanţii BIM se vor "realişti", nu "alarmişti". BIM avertizează că turbulenţele economice au "intensificat neliniştea" cu privire la repercusiunile sociale ale globalizării.
"Ne confruntăm deja cu agitaţie socială", a observat directorul general al BIM, Juan Somavia, care a cerut guvernelor să "nu uite de oameni" în planurile lor de relansare economică.
Potrivit şefului BIM, ţările membre ale grupului informal G20, ai căror reprezentanţi se vor reuni în 2 aprilie la Londra, ar trebui să cadă de acord "în afara măsurilor financiare şi cu privire la măsurile urgente care trebuie luate pentru promovarea investiţiilor productive, obiectivelor muncii decente şi ale protecţiei sociale".
Grupul informal G20 regrupează ţările membre ale G7 - grupul celor mai dezvoltate şapte state ale lumii (Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia) - şi Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic, Rusia, Turcia şi Uniunea Europeană.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estima, pe de altă parte, în 22 decembrie, că până în 2010 numărul şomerilor va creşte pe plan mondial cu "20-25 milioane", din care 8-10 milioane în ţările membre ale OCDE, potrivit declaraţiilor secretarului general al organizaţiei, Angel Gurria.
"Se vor pierde între 8 şi 10 milioane locuri de muncă în spaţiul OCDE", format în special din state dezvoltate, "şi între 20 şi 25 milioane în toată lumea, până în 2010", a declarat Gurria, pentru postul de radio BFM.
Sectorul construcţiilor va fi cel mai afectat, după ce activitatea a fost "oprită brusc", lovind puternic economiile unor ţări precum Spania şi Irlanda, a adăugat el.
(sursa NewsIn)
Brokerul Zilei Credit Suisse a platit 100 milioane de franci elvetieni clientilor care au investit in Lehman Brothers
Numai 11 clienti au refuzat sa accepte acesti bani, a precizat purtatorul de cuvant al bancii, Jan Vonder Muehll.
citeste toata stirea
Google s-a oferit sa ajute Yahoo sa iasa din criza financiara in schimbul publicitatii.
Google s-a oferit sa ajute Yahoo sa iasa din criza financiara in schimbul publicitatii.
Vestea achizitionarii Yahoo de catre Microsoft a starnit nenumarate controverse in lumea internetului. Primele acuzatii grave la adresa Microsoft sunt insa aduse de Google. Compania a declarat ca prin oferta de 42 de miliarde de dolari facuta lui Yahoo, Microsoft nu vrea decat sa controleze ilegal internetul.
Remarcile critice la adresa celui mai mare producator IT au fost postate pe internet ieri, ce cel mai competent avocat al Google. Aceasta este prima reactie oficiala de la vestea achizitionarii Yahoo de catre Microsoft.
Avand in vedere trecutul ostil dintre Google si Microsoft, declaratiile acide ale reprezentantilor motorului de cautare erau asteptate. Dorinta Google de a boicota aceasta tranzactie merge insa pana intr-acolo incat Eric Schmidt, CEO-ul Google, i-a telefonat vineri lui Jerry Yang, CEO-ul Yahoo, pentru a-i oferi ajutorul sau pentru a-l indeparta pe Microsoft.
Conform unor persoane din interiorul Google, citate de The Wall Street Journal's Web, in discutia dintre cei doi CEO nu s-a pus problema unei contra-oferte. Ajutorul oferit de Google s-a limitat la sustinerea unor alti licitatori sau o garantie oferita de Google, in schimbul publicitatii pe Yahoo.
In acelasi timp, AT&T, Time Warner Inc. si News Corp. au anuntat ca nu intentioneaza sa liciteze pentru Yahoo.
sursa
Patronatele asteapta OK-ul Guvernului pentru o serie de subventii si scutiri de impozite
Patronatele, sindicatele si reprezentantii ministerelor au avut o serie de intalniri in aceasta saptamana pentru a discuta, pe grupuri de lucru, masurile care urmeaza sa fie incluse in "planul anticriza".
Ioan Cezar Coraci, presedintele organizatiei patronale UGIR-1903 a declarat pentru HotNews.ro ca, in urma dezbaterilor, au fost aprobate "de principiu" o serie de propuneri ale mediului de afaceri, deciziile finale fiind asteptate in zilele urmatoare.
"Este important, in primul rand, cat la suta din PIB va fi alocat planului de masuri anticriza, abia atunci vom vedea care este adevarata orientare a Guvernului. Trebuie alocat un procent semnificativ masurilor axate pe investitii. Am incercat sa le explicam si sindicatelor ca nu trebuie blocati banii de la buget in ajutoare de somaj, ci trebuie orientati catre crerea de locuri de munca", a spus Coraci.
UGIR-1903 a propus 51 de masuri care, potrivit presedintelui organizatiei, ar fi fost agreate deja de catre ministere.
Dintre acestea amintim:
Fiscalitate:
* deblocarea platilor de la autoritati catre antreprenori. (N.r: Este vorba despre datoriile de 2,2 miliarde de euro amintite, vineri, si de catre Traian Basescu)
* companiile care nu fac concedieri si trimit un anumit numar de angajati in somaj tehnic sa fie scutiti de impozite pentru salariile platite acelor angajati
* scutirea de orice fel de taxe a investitiilor care duc la cresterea sigurantei la locul de munca
* scutire totala de impozit pe profitul reinvestit. In acest sens, ar exista o promisiune partiala din partea Ministerului de Finante
Fonduri europene:
* sustinerea companiilor, cu proiecte aprobate pentru finantare prin fonduri structurale, prin finantarea pierderii din diferenta de curs valutar aparuta din momentul depunerii proiectului si pana in prezent. Pentru a ajuta companiile sa contribuie cu o suma drept cofinantare, institutiile de stat precum Eximbank ar fi oferit sprijin prin imprumuturi subventionate.
* relaxarea conditiilor de eligibilitate pentru accesul la fonduri europene, in sensul acceptarii companiilor care au inregistrat bilant pozitiv pana la data de 1 iulie 2008. "Este o masura admisa de Comisia Europeana, se aplica si in alte tari, ca masura anticriza", a spus Coraci.
* adoptarea actului normativ care reglementeaza acordarea unei prefinantari de pana la 40% pentru companii
Ajutor de stat:
* extinderea ordonantei referitoare la posibilitatea acordarii de ajutoare de stat, de pana la 500.000 de euro, pentru toate companiile care prezinta planuri viabile de restructurare
* potrivit lui Coraci, se discuta cu ANAF o modalitate de reesalonare a datoriilor pentru companiile cu planuri viabile de restructurare
Alte masuri:
* modificarea imediata a legii achizitiilor publice
* adoptarea unor modificari la legea exproprierilor, astfel incat sa deblocheze acest proces
"Este primul moment in care patronatele si sindicatele au fost de acord asupra unui aspect, acela ca Guvernul sa <
sursa
Pogea: Prognoza CE privind deficitele bugetare nu este corectă
"În niciun caz. Probabil Comisia a folosit pentru calcule cifrele privind bugetul din proiectul de lege înaintat Parlamentului de vechiul guvern", a spus Pogea.
Un deficit de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) poate fi atins, prin reducerea costurilor din administraţia publică şi creşterea veniturilor, a adăugat el.
"Primele noastre priorităţi în 2009 vor fi ajustarea deficitului bugetar şi a celui de cont curent la niveluri sustenabile. Ne vom îndrepta toate eforturile către atingerea unui deficit al bugetului de 2% la sfârşitul anului 2009", a spus Pogea.
Economiştii au comentat măsura de a coborî deficitul la mai puţin de jumătate, faţă de anul trecut, ca nerealistă, întrucât diminuarea cheltuielilor necesară pentru atingerea obiectivului va fi greu de realizat, iar măsuri de reducere a pensiilor şi salariilor într-un an electoral sunt puţin probabile.
Ministrul vizează modificarea codului fiscal, aducerea la buget a veniturilor din economia subterană şi ajustarea veniturilor din sectoarele economice cu potenţial de creştere.
"Ştiu că va fi o corecţie majoră. Avem două lucruri de făcut pentru a obţine asta: ajustarea veniturilor din sectoarele economice cu potenţial de creştere, aducerea la lumină a veniturilor din economia subterană, şi amendarea codului fiscal în primul trimestru", a arătat Pogea.
CE estimează că deficitul bugetar al României va urca la 7,5% din PIB în acest an, de la 5,25% în 2008, respectiv la 7,9% în 2010, reflectând creşterea nesustenabilă a pensiilor şi impactul reducerii contribuţiilor sociale. Comisia a anunţat că nu a luat în considerare varianta revizuită a bugetului pe 2009, elaborată de noul guvern PDL-PSD.
Totodată, Comisia a redus prognoza privind deficitul de cont curent al României în acest an, de la 13% din PIB la 11,9%, şi a coborât estimarea pentru 2010 de la 12,6% la 11,1% din PIB, se arată în prognoza de iarnă a executivului Uniunii Europene, publicată luni.
România a înregistrat în 2008 un deficit bugetar de 5,2% din PIB, potrivit datelor preliminare, mult peste pragul de 3% permis de Uniunea Europeană.
Guvernul a promis înăsprirea politicilor fiscale, pentru a oferi siguranţă investitorilor şi a direcţiona cheltuielile către sprijinirea economiei.
O parte a agenţiilor de rating consideră România ca fiind statul UE cu cel mai ridicat risc şi au coborât ratingul suveran al ţării în categoria nerecomandat pentru investiţii.
sursa
Brokerul Zilei Leul, a treia zi de apreciere lenta
“Leul s-a apreciat progresiv inca de la inceputul zilei, pe parcursul unei sedinte foarte linistite, in contrast cu zilele precedente”, a spus un dealer din piata, citat de NewsIn. In regiune, monedele cu regim similar au avut o evolutie asemanatoare celei a leului. Astfel, zlotul s-a apreciat de la 4,1940 la 4,1370 unitati/euro, in timp ce forintul s-a intarit de la 278,9 la 275,6 unitati/euro. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat vineri de BNR marcheaza o apreciere a leului cu aproape trei bani, pana la 3,2139 lei/dolar, de la nivelul de joi, de 3,2491 lei/dolar. (L.D.)
sursa
Ministrul Mediului propune Guvernului suspendarea ordonantei care a triplat taxa pentru masinile second-hand
"Voi propune Guvernului suspendarea aplicarii ordonantei din decembrie si in acelasi timp demararea procedurilor de elaborare a unei legi care sa treaca prin Parlament si care sa tina cont de normele europene de taxare, si care sa respecte principiul european «poluatorul plateste»", a declarat, joi, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi.
Intrebat cum vor fi taxate importurile de masini in perioada in care ordonanta din decembrie privind triplarea taxei auto va fi suspendata si pana la aparitia noii legi, Nemirschi a raspuns ca va opera varianta stabilita de Guvern in iulie 2008.
Ministrul Mediului a mai declarat, in briefing-ul de presa de joi, ca va prezenta, in sedinta de Guvern de vineri, un memorandum continand variantele posibile de reglementare in privinta taxei auto, variante rezultate in urma discutiilor avute in cadrul comisiei interministeriale.
"Voi merge in Guvern cu aceste variante si imi voi sustine si propriul punct de vedere asupra unuia dintre ele. Va rog sa nu imi cereti sa va spun care este acesta. Deciziile de acest gen se iau si se comunica in Guvern", a afirmat Nemirschi, refuzand sa dea orice detalii despre numarul sau continutul variantelor de lucru.
Nemirschi a mai anuntat ca a avut deja discutii cu reprezentantii producatorilor autohtoni de masini - Dacia si Ford - si cu cei ai Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme (APIA).
Sursa: Mediafax
Leul in cusa Euro
sursa
Dacia nu mai ieftineste masinile
"Dacia păstrează neschimbate preţurile vehiculelor sale, care sunt în continuare cele mai accesibile de pe piaţa românească. Preţul celui mai accesibil Logan, de 6.400 euro, a rămas neschimbat din septembrie 2006. Dacia s-a angajat din 14 ianuarie să prezinte o ofertă comercială proprie, doar în favoarea clienţilor care vor beneficia de programul Remat 2009, de îndată ce acesta va fi lansat", se arată într-un comunicat al producătorului remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.
Precizarea constructorului auto vine după ce miercuri vicepreşedintele Automobile Dacia, Constantin Stroe, a declarat că producătorul ia în calcul reducerea preţului maşinilor, din marja de profit, ca o măsură care să vină în sprijinul clientului, alături de banii primiţi de acesta prin programul Rabla, ieftinirea modelelor nefiind o măsură viabilă în sine.
Stroe a dat exemplul unui model Logan de 10.000 de euro, maşină pentru care reducerea cumulată oferită de Dacia, alături de prima de casare acordată de stat (stabilită la 4.000 de lei în acest an, aproximativ 1.000 de euro - n.r.), să se traducă într-un avantaj pentru client cuprins între 1.700 şi 2.000 de euro.
Plecând de la această declaraţie, o parte a presei româneşti a anunţat că Dacia ar putea ieftini maşinile cu până la 2.000 de euro.
Compania Dacia arată, în comunicat, că a fost preocupată în permanenţă de reducerea cheltuielilor de întreţinere ale clienţilor săi. Astfel, intervalul dintre revizii a fost extins de la 15.000 de kilometri (km) la 20.000 km pentru maşinile pe benzină şi de la 10.000 km la 15.000 km pentru motorizările diesel, perioada de garanţie fiind dublată de la 18 la 36 de luni.
"Eforturile Dacia s-au îndreptat şi spre siguranţa pasagerilor. Sistemele ABS şi AFU – asistenţă la frânarea de urgenţă – au devenit echipamente de serie pe toate versiunile. (...) Gama Dacia este cea mai tânără de pe piaţă, vârsta medie a modelelor sale fiind de cinci luni", argumentează constructorul auto decizia de menţinere a preţurilor nemodificate.
Un alt argument este acela că Dacia a adus numeroase îmbunătăţiri designului produselor sale, modelele Logan berlină şi Logan MCV suferind restilizări majore în urmă cu câteva luni.
"Niciunul din elementele de mai sus nu s-a repercutat în preţ", precizează Dacia.
Dacia se confruntă în prezent cu o scădere fără precedent a comenzilor pe piaţa românească, dat fiind fenomenul de aşteptare al consumatorilor, provocat de incertitudinile legate de taxa pe poluare auto, de importurile masive de maşini rulate, de scumpirea creditelor şi de accesul mai dificil la finanţare, precum şi de recesiunea pieţelor auto în general.
Comenzile pentru automobilele Dacia au scăzut în luna ianuarie a acestui an de patru ori faţă de aceeaşi lună a anului trecut, de la 200 la 50 de unităţi pe zi, potrivit estimărilor producătorului auto.
sursa
Conducerea BCR a cedat. Sindicalistii renunta la greva si continua negocierile
Decizia conducerii bancii este urmarea unei reevaluari responsabile si mature a tuturor consecintelor unei greve pentru banca si pentru salariati, precum si a efectelor negative asupra clientilor BCR.
Noua oferta indeplineste aproape toate obiectivele sindicale si include o potentiala remunerare suplimentara a salariatilor functie de indeplinirea unui criteriu de performanta bine definit.
Pe de alta parte, conducerea BCR isi exprima speranta, intr-un comunicat de presa, "ca pasul facut prin imbunatatirea ofertei sale sa fie evaluat cu foarte multa atentie si maturitate de catre reprezentantii sindicali si de catre salariati si ca greva sa poata fi prevenita".
UPDATE: In urma ultimei oferte a conducerii bancii, sindicalistii de la BCR au renuntat la greva generala care ar fi trebuit sa inceapa miercuri, dar solicita in continuare clarificari legate de oferta finala, a declarat Ciprian Ionescu, presedintele Federatiei Sindicatelor Independente din BCR, citat de NewsIn.
“Ne asezam iar la masa negocierilor, desi nu ne-au fost aprobate toate solicitarile. Avem insa mandatul a peste 50% din membrii de sindicat pentru a o face”, scrie Dan Popa pe blogul sau citand surse din cadrul echipei de negociatori sindicali din BCR.
Ei spun ca oferta managementului nu a venit aseara, cum se sustine in comunicatul BCR, ci azi dimineata in jurul orelor 8. Ce au obtinut pana acum sindicalistii? “Platile compensatorii au agreeat sa le lase la nivelul lui 2008. Au acceptat prima de Craciun si cea de vacanta, dar au legat aceste prime de indicatori de performanta ai bancii BCR, nu ai grupului”.
Ceea ce nu au obtinut negociatorii, sunt cresteri de salarii. “Majorarile de salarii sunt zero barat”, mi-a declarat telefonic sursa citata. Ea mai spune ca potrivit documentelor interne ale BCR, profitul pe 2008 este unul istoric, iar pentru 2009 se tinteste un nivel cel putin egal cu cel din 2008. “Suntem convinsi ca tintele trimise de la Centrala vor putea fi indeplinite”, a mai spus interlocutoarea noastra.
Una peste alta, conform unei declaratii oficiale pe care am primit-o pe email, importante sunt doua lucruri. “Exista o oferta din partea patronatului care, prin definitie este supusa unor negocieri si exista vointa organizatiei sindicale de a negocia aceasta oferta. Avem datoria sa cautam solutii pentru stingerea conflictului in conditiile mentionate. Pe cale de consecinta, este un mijloc de a solutiona un conflict pe cale pasnica, amiabila, a dialogului astfel incat nu afectam si alte persoane. Functie de hotararea celor pe care ii reprezentam vom vedea care va fi pasul urmator.” se arata in email.
sursa