Se afișează postările cu eticheta romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta romania. Afișați toate postările
România riscă să piardă fonduri UE de peste 10 milioane euro
România riscă să piardă fonduri europene de pre-aderare în sumă totală de 41,9 milioane lei (peste 10 milioane euro), acordate prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD, din cauza licitaţiilor întârziate, a lipsei de bani pentru cofinanţarea proiectelor şi a calităţii slabe a lucrărilor începute.
Citeste articolul original
Ministerul pentru IMM-uri va propune ca impozitul minim să fie eliminat în toamnă
Ministerul pentru IMM-uri va propune Guvernului ca impozitul minim să fie eliminat în toamna acestui an, a declarat, vineri, ministrul de resort, Constantin Niţă.
Citeste articolul original
Citeste articolul original
Reeşalonarea scumpeşte semnificativ creditul
Brokerii de credite spun că aceasta este doar o soluţie pe termen scurt şi că, în final, clienţii au de rambursat o sumă totală mult mai mare. Deşi îl poate ajuta pe client să escaladeze perioada de criză, reeşalonarea se poate transforma într-un dezvantaj pentru acesta. Datoria la bancă urcă semnificativ.
(+) Click pentru a mări
Mulţi români sunt constrânşi să apeleze la reeşalonare pentru a-şi putea plăti în continuare ratele
Publicitate
Pentru a-i ajuta pe clienţii aflaţi în dificultate, instituţiile de credit sunt dispuse să accepte plata unei rate lunare mai mici. La prima vedere, situaţia este avantajoasă pentru ambele părţi. Datornicul nu îşi mai face griji că îşi va pierde casa ipotecată, iar banca se asigură că, în final, îşi va primi banii înapoi. Totuşi, un studiu realizat de brokerul de credite IpoteciDirect demonstrează faptul că reeşalonarea creditului este, de fapt, o soluţie de criză scumpă.
De exemplu, cine a luat în urmă cu trei ani un împrumut de 100.000 de euro pe o perioadă de 25 de ani, la o dobândă anuală efectivă (DAE) de 14%, plăteşte, în prezent, o rată de 1.125 de euro. La lichidarea creditului, clientul ar urma să plătească în total suma de 340.000 de euro. După trei ani în care şi-a achitat lunar rata, clientul mai are de rambursat încă 98.120 de euro din valoarea împrumutată. Prin reeşalonare, această sumă va fi distribuită pe o perioadă mai lungă de timp: 35 de ani.
În noile condiţii, rata scade cu 20%, adică la 920 de euro pe lună, permiţându-i clientului să treacă mai bine peste « vremurile grele ». În final însă, suma pe care o va rambursa se va ridica la 420.000, cu 20% mai mult faţă de datoria sa iniţială.
Comisioanele, un cost suplimenmtar
Un alt dezavantaj al reeşalonării îl reprezintă comisioanele practicate de bănci pentru acest tip de operaţiuni. Potrivit IpoteciDirect, clientul are de achitat, în medie, 1% din valoarea sumei reeşalonate. În acest caz, va scoate din buzunar suma de 981 euro.
Nici conversia monedei creditului din euro în lei nu este o soluţie, cu toate că prin această mişcare clientul se pune la adăposte de fluctuaţiile cursului valutar. Explicaţia este simplă. Împrumuturile în valută sunt în continuare mai ieftine decât cele în lei şi, astfel, datornicul nu va avea, în final, nimic de câştigat. În plus, pentru acest tip de operaţiune băncile percep, în medie, un comision de 2% aplicat la sold.
(+) Click pentru a mări
Mulţi români sunt constrânşi să apeleze la reeşalonare pentru a-şi putea plăti în continuare ratele
Publicitate
Pentru a-i ajuta pe clienţii aflaţi în dificultate, instituţiile de credit sunt dispuse să accepte plata unei rate lunare mai mici. La prima vedere, situaţia este avantajoasă pentru ambele părţi. Datornicul nu îşi mai face griji că îşi va pierde casa ipotecată, iar banca se asigură că, în final, îşi va primi banii înapoi. Totuşi, un studiu realizat de brokerul de credite IpoteciDirect demonstrează faptul că reeşalonarea creditului este, de fapt, o soluţie de criză scumpă.
De exemplu, cine a luat în urmă cu trei ani un împrumut de 100.000 de euro pe o perioadă de 25 de ani, la o dobândă anuală efectivă (DAE) de 14%, plăteşte, în prezent, o rată de 1.125 de euro. La lichidarea creditului, clientul ar urma să plătească în total suma de 340.000 de euro. După trei ani în care şi-a achitat lunar rata, clientul mai are de rambursat încă 98.120 de euro din valoarea împrumutată. Prin reeşalonare, această sumă va fi distribuită pe o perioadă mai lungă de timp: 35 de ani.
În noile condiţii, rata scade cu 20%, adică la 920 de euro pe lună, permiţându-i clientului să treacă mai bine peste « vremurile grele ». În final însă, suma pe care o va rambursa se va ridica la 420.000, cu 20% mai mult faţă de datoria sa iniţială.
Comisioanele, un cost suplimenmtar
Un alt dezavantaj al reeşalonării îl reprezintă comisioanele practicate de bănci pentru acest tip de operaţiuni. Potrivit IpoteciDirect, clientul are de achitat, în medie, 1% din valoarea sumei reeşalonate. În acest caz, va scoate din buzunar suma de 981 euro.
Nici conversia monedei creditului din euro în lei nu este o soluţie, cu toate că prin această mişcare clientul se pune la adăposte de fluctuaţiile cursului valutar. Explicaţia este simplă. Împrumuturile în valută sunt în continuare mai ieftine decât cele în lei şi, astfel, datornicul nu va avea, în final, nimic de câştigat. În plus, pentru acest tip de operaţiune băncile percep, în medie, un comision de 2% aplicat la sold.
Privatizarea CFR Marfă nu mai este oportună
Privatizarea CFR Marfă nu mai este oportună, întrucât compania a trecut pe pierderi, prioritatea fiind redresarea situaţiei financiare a acesteia, a declarat, joi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu.
"Privatizarea CFR Marfă era în proiectele mele când era pe câştig. Acum să ne ocupăm de redresarea societăţii şi apoi de privatizare. Nu cred că e cazul să o scot la vânzare acum, când piaţa e jos, pentru că voi primi oferte slabe, care vor fi luate drept criterii peste doi ani, când poate va trece pe profit", a declarat Berceanu într-o conferinţă de presă.
El a precizat că la 31 decembrie 2007 compania avea un profit de 13 milioane de lei, iar în prezent are pierderi de 14 milioane de lei.
"Activitatea nu a fost deloc controlată şi nu cred că pot fi puse toate lucrurile pe seama crizei. Anul trecut Vosganian (Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, n.r.) ne transmitea că economia duduie", a spus Berceanu.
sursa
"Privatizarea CFR Marfă era în proiectele mele când era pe câştig. Acum să ne ocupăm de redresarea societăţii şi apoi de privatizare. Nu cred că e cazul să o scot la vânzare acum, când piaţa e jos, pentru că voi primi oferte slabe, care vor fi luate drept criterii peste doi ani, când poate va trece pe profit", a declarat Berceanu într-o conferinţă de presă.
El a precizat că la 31 decembrie 2007 compania avea un profit de 13 milioane de lei, iar în prezent are pierderi de 14 milioane de lei.
"Activitatea nu a fost deloc controlată şi nu cred că pot fi puse toate lucrurile pe seama crizei. Anul trecut Vosganian (Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, n.r.) ne transmitea că economia duduie", a spus Berceanu.
sursa
Romania ar putea imprumuta peste 8 miliarde euro de la Comisia Europeana si FMI
Guvernul a initiat demersuri la Comisia Europeana pentru contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, la care s-ar putea adauga un imprumut cuprins intre 1 miliard si 3 miliarde euro de la FMI, au declarat, pentru NewsIn, surse guvernamentale.
"Reprezentantii Executivului au solicitat la Bruxelles contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa este posibil ca, pe langa acest imprumut, sa fim nevoiti sa angajam un credit si de la Fondul Monetar International (FMI) de 1-3 miliarde euro, intrucat sunt presiuni din partea Fondului in acest sens", au precizat sursele citate.
Initial, autoritatile de la Bucuresti au cerut Comisiei Europene sa-si dea acordul pentru contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa oficialii de la Bruxelles sustin ca imprumutul acordat Romaniei ar putea fi de 6 miliarde euro, plus alte 3 miliarde rezultate in urma incheierii unui acord cu FMI, au mai spus reprezentantii guvernului.
"Romania nu poate fi, insa, de acord cu conditiile impuse de Fond, intrucat ni s-ar impune din nou majorarea taxelor si impozitelor pentru a creste incasarile la buget. Si toate astea, dupa ce am redus deja cheltuielile cu salariile. In plus, cheltuielile de rambursare a imprumutului sunt foarte mari", au afirmat sursele.
Guvernantii sustin ca se poarta negocieri intense cu reprezentantii Comisiei Europene pentru a reduce din pretentiile FMI, insa discutiile avanseaza foarte greu din cauza "relatiilor foarte bune pe care le are conducerea Fondului la Bruxelles".
sursa
"Reprezentantii Executivului au solicitat la Bruxelles contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa este posibil ca, pe langa acest imprumut, sa fim nevoiti sa angajam un credit si de la Fondul Monetar International (FMI) de 1-3 miliarde euro, intrucat sunt presiuni din partea Fondului in acest sens", au precizat sursele citate.
Initial, autoritatile de la Bucuresti au cerut Comisiei Europene sa-si dea acordul pentru contractarea unui imprumut de 7 miliarde euro, insa oficialii de la Bruxelles sustin ca imprumutul acordat Romaniei ar putea fi de 6 miliarde euro, plus alte 3 miliarde rezultate in urma incheierii unui acord cu FMI, au mai spus reprezentantii guvernului.
"Romania nu poate fi, insa, de acord cu conditiile impuse de Fond, intrucat ni s-ar impune din nou majorarea taxelor si impozitelor pentru a creste incasarile la buget. Si toate astea, dupa ce am redus deja cheltuielile cu salariile. In plus, cheltuielile de rambursare a imprumutului sunt foarte mari", au afirmat sursele.
Guvernantii sustin ca se poarta negocieri intense cu reprezentantii Comisiei Europene pentru a reduce din pretentiile FMI, insa discutiile avanseaza foarte greu din cauza "relatiilor foarte bune pe care le are conducerea Fondului la Bruxelles".
sursa
Leul continuă să se aprecieze
Moneda naţională s-a apreciat cu aproape 1% în faţa euro în şedinţa interbancară de joi, iar la închidere cursul de schimb se situa la 4,27 lei/euro, leul fiind cea mai apreciată valută din regiune, câştig pus de dealeri pe seama unei posilile intervenţii indirecte a băncii centrale pe piaţă.
"Leul a câştigat aproape 1% joi, în faţa monedei europene, fiind cea mai apreciată valută din regiune. Este posibil ca aprecierea leului să se datoreze unei intervenţii indirecte a băncii centrale pe piaţă, atât înainte de afişarea cursului de referinţă, cât şi ulterior", a afirmat un dealer.
Comparativ cu nivelul de la finele zilei de miercuri, cursul a coborât cu circa patru bani.
Primele operaţiuni de joi au fost efectuate la 4,3050 - 4,3130 lei/euro, nivel apropiat de paritatea de la închiderea şedinţei de miercuri, când euro a fost cotat la 4,3050 - 4,3100 lei.
La ora 10:05, euro era tranzacţionat la 4,3080 - 4,3120 lei şi s-a menţinut în jurul nivelului de 4,3050 până în jurul orei 12:00, când cotaţiile au început să scadă.
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 4,2872 lei/euro, în scădere cu 0,82 bani comparativ cu nivelul publicat în ziua anterioară, dealerii suspectând că banca centrală continuă să intervină indirect pe piaţă, pentru susţinerea leului.
Leul a continuat să se aprecieze şi în a doua parte a zilei, atingând un minim de 4,2650 lei/euro.
Nivelul maxim atins joi de cursul leu/euro a fost de 4,3130 lei/euro, în prima parte a zilei.
Băncile comerciale au afişat, joi, dobânzi de 13,82 - 15,02%, inferioare celor de miercuri, de 13,98 - 15,23%, în timp ce pentru plasamentele la o săptămână ratele se situează la 13,99 - 15,51%, în scădere uşoară faţă de dobânzile practicate în ziua anterioară, de 14,11 - 15,62%.
De la începutul acestui an, leul s-a depreciat cu 7,57% în faţa monedei europene, considerând ca nivel de referinţă cursul de schimb publicat în ultima zi a anului trecut, de 3,9852 lei/euro.
sursa
"Leul a câştigat aproape 1% joi, în faţa monedei europene, fiind cea mai apreciată valută din regiune. Este posibil ca aprecierea leului să se datoreze unei intervenţii indirecte a băncii centrale pe piaţă, atât înainte de afişarea cursului de referinţă, cât şi ulterior", a afirmat un dealer.
Comparativ cu nivelul de la finele zilei de miercuri, cursul a coborât cu circa patru bani.
Primele operaţiuni de joi au fost efectuate la 4,3050 - 4,3130 lei/euro, nivel apropiat de paritatea de la închiderea şedinţei de miercuri, când euro a fost cotat la 4,3050 - 4,3100 lei.
La ora 10:05, euro era tranzacţionat la 4,3080 - 4,3120 lei şi s-a menţinut în jurul nivelului de 4,3050 până în jurul orei 12:00, când cotaţiile au început să scadă.
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 4,2872 lei/euro, în scădere cu 0,82 bani comparativ cu nivelul publicat în ziua anterioară, dealerii suspectând că banca centrală continuă să intervină indirect pe piaţă, pentru susţinerea leului.
Leul a continuat să se aprecieze şi în a doua parte a zilei, atingând un minim de 4,2650 lei/euro.
Nivelul maxim atins joi de cursul leu/euro a fost de 4,3130 lei/euro, în prima parte a zilei.
Băncile comerciale au afişat, joi, dobânzi de 13,82 - 15,02%, inferioare celor de miercuri, de 13,98 - 15,23%, în timp ce pentru plasamentele la o săptămână ratele se situează la 13,99 - 15,51%, în scădere uşoară faţă de dobânzile practicate în ziua anterioară, de 14,11 - 15,62%.
De la începutul acestui an, leul s-a depreciat cu 7,57% în faţa monedei europene, considerând ca nivel de referinţă cursul de schimb publicat în ultima zi a anului trecut, de 3,9852 lei/euro.
sursa
Românii încep să strângă cureaua: importurile au scăzut cu 30%
De voie, de nevoie, românii au început să mai strângă cureaua, dovadă că importurile au scăzut în luna inauarie cu 30% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceste condiţii, deficitul comercial al României s-a redus în ianuarie cu 40% comparativ cu luna similară din 2008, după cum a declarat ieri secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu.
„România a început să strângă cureaua şi avem şanse să ne retuşăm poziţia imaginii externe“, a spus Ionescu. El a menţionat că exporturile au înregistrat în ianuarie un declin mai accentuat decât importurile, de circa 32%. În ianuarie 2008, deficitul comercial al României a fost, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), de 1,41 miliarde de euro. Conform celor mai recente date ale INS, aferente perioadei ianuarie-noiembrie 2008, indicatorul s-a plasat la 20,958 miliarde euro, în urcare cu 7,1% comparativ cu intervalul similar din 2007, dinamica exporturilor continuând să o devanseze pe cea a importurilor de bunuri.
Tot Ionescu a făcut public şi nivelul încasărilor la bugetul de stat pe luna ianuarie, care au totalizat 12 miliarde lei, reprezentând o şesime din suma totală bugetată pentru anul în curs, de 72 miliarde de lei. „Din cele 72 mld. lei prinşi în venituri în bugetul 2009, în ianuarie am avut încasări de 12 miliarde lei, ceea ce reprezintă o şesime, evoluţie pe care o consider extrem de pozitivă“, a afirmat Ionescu. El a menţionat că Guvernul are încă „mari rezerve în materie de cheltuieli“ şi că „se risipesc foarte mulţi bani“. Veniturile bugetului de stat sunt estimate pentru acest an la 75,6 mld. lei, iar cheltuielile la 94,5 mld. lei (A.B.)
sursa
„România a început să strângă cureaua şi avem şanse să ne retuşăm poziţia imaginii externe“, a spus Ionescu. El a menţionat că exporturile au înregistrat în ianuarie un declin mai accentuat decât importurile, de circa 32%. În ianuarie 2008, deficitul comercial al României a fost, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), de 1,41 miliarde de euro. Conform celor mai recente date ale INS, aferente perioadei ianuarie-noiembrie 2008, indicatorul s-a plasat la 20,958 miliarde euro, în urcare cu 7,1% comparativ cu intervalul similar din 2007, dinamica exporturilor continuând să o devanseze pe cea a importurilor de bunuri.
Tot Ionescu a făcut public şi nivelul încasărilor la bugetul de stat pe luna ianuarie, care au totalizat 12 miliarde lei, reprezentând o şesime din suma totală bugetată pentru anul în curs, de 72 miliarde de lei. „Din cele 72 mld. lei prinşi în venituri în bugetul 2009, în ianuarie am avut încasări de 12 miliarde lei, ceea ce reprezintă o şesime, evoluţie pe care o consider extrem de pozitivă“, a afirmat Ionescu. El a menţionat că Guvernul are încă „mari rezerve în materie de cheltuieli“ şi că „se risipesc foarte mulţi bani“. Veniturile bugetului de stat sunt estimate pentru acest an la 75,6 mld. lei, iar cheltuielile la 94,5 mld. lei (A.B.)
sursa
Bancile romanesti, dezavantajate de ajutorul de stat primit de competitorii straini
Bancile cu capital romanesc trebuie sa faca fata acum unor competitori ale caror banci-mama au primit miliarde de euro de la statele unde au sediul social.
Bancile private romanesti sunt nevoite sa treaca de criza prin forte proprii, in timp ce competitorii lor - subsidiarele grupurilor straine- ajung sa beneficieze indirect de ajutorul oferit de guvernele din statelele unde bancile-mama isi au sediul.
Bancherii cer ca si pe plan local Guvernul sa pregateasca un plan de ajutor pentru banci, care sa nu afecteze competitia. "Faptul ca multe banci internationale active pe piata romaneasca beneficiaza, pentru a supravietui, de suport de lichiditate si capital, dar si de finantari in euro de la guvernele tarilor in care au sediul central, creeaza un dezechilibru, in defavoarea bancilor locale cu capital privat, care infrunta criza economica cat de bine pot, bazandu-se doar pe propriile forte", afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator de top zece cu capital privat romanesc.
Cand pietele financiare au fost in fierbere in toamna trecuta, iar guvernele din mai multe state din Uniunea Europeana au operat injectii de capital in bancile locale, statul roman nu a intervenit. Doar BNR a injectat lichiditati, insa nu la nivel de sistem, ci mai ales prin operatiuni bilaterale cu bancile care aveau nevoie.
In anii trecuti, Guvernul roman a primit critici dure din partea UE pentru ajutoarele de stat oferite companiilor private sau de stat. Cel mai recent exemplu este privatizarea Ford, care a fost anchetata de Comisia Europeana.
Erste, actionarul majoritar al BCR, a primit de la guvernul austriac o injectie de capital de 2,7 mld. euro si garantarea unei emisiuni de obligatiuni de 6 mld. euro. Raiffeisen a beneficiat de o majorare de capital cu 1,7 mld. euro. Bacile elene Alpha si Eurobank (care controleaza Bancpost) au primit cate 950 mil. euro la capital, in timp ce la Piraeus statul a injectat 370 mil. euro, iar la NBG (actionarul majoritar al Bancii Romanesti) 350 mil. euro. Sistemul bancar este dominat de bancile straine, care controleaza peste 80% din active. Practic, in topul celor mai mari zece banci din sistem doar doua au capital romanesc: Banca Transilvania si CEC. Din cele 41 de banci active pe piata locala, doar cinci au capital romanesc, din care doua sunt controlate de stat (CEC si Eximbank). Banca Transilvania, Banca Carpatica si Libra Bank sunt in prezent singurele banci private cu capital romanesc, conform BNR.
Bancile straine au pompat agresiv bani in sistem in anii trecuti, cand economia crestea. Potrivit datelor BNR, la sfarsitul anului trecut bancile straine aveau finantari contractate din strainatate de 24 mld. euro, in conditiile in care datoria externa totala a Romaniei era in noiembrie de aproape 74 mld. euro. Acum insa bancile sunt mult mai restrictive in acordarea de finantari, iar creditul privat a scazut in termeni reali incepand din noiembrie.
"Cred ca interventia statelor occidentale in ajutorul bancilor straine care opereaza pe piata romaneasca poate fi considerata ajutor de stat, poate fi o problema de competitie. Situatia va fi lamurita de Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana", a admis Charles Robertson, economitul-sef al ING.
Grupurile austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR si Raiffeisen vor accesa finantari de la Guvern de mai multe miliarde de euro. De asemenea, grupurile elene Alpha Bank, Eurobank (actionarul majoriat al Bancpost), Piraeus sau NBG (proprietarul Bancii Romanesti) au primit infuzii de capital si sprijin pentru atragerea de lichiditati din partea statului. ING, una dintre cele mai mari banci olandeze a carei subsidiara locala este printre primii zece jucatori din sistem, a primit zece miliarde de euro de la stat.
"Cu siguranta, in lipsa unor asemenea scheme de ajutor, multe dintre aceste banci internationale si-ar fi redus businessul si investitiile, stopand creditarea sau chiar inchizandu-si activitatea in Romania", apreciaza Robert Rekkers.
Comisia Europeana nu considera insa ca ajutorul oferit de unele guverne ar distorsiona concurenta pe plan local.
"Comisia Europeana autorizeaza ajutorul de stat prin decizii individuale si scheme nationale de sustinere pentru banci in diferitele state membre. Pana acum, nu am primit semnale care sa arate ca aceste ajutoare ar fi fost canalizate semnificativ pentru sustinerea subsidiarelor din strainatate, distorsionand astfel concurenta pe respectivele piete. De asemenea, nu am primit plangeri privind ingradirea concurentei prin astfel de practici", au comentat pentru ZF reprezentantii Comisiei Europene pe problema de concurenta. Bancherii considera ca in actualul context guvernul roman ar trebui sa pregateasca un plan de ajutor pentru industria financiara.
"Speram ca statul roman va propune pentru toate bancile locale - nu doar pentru bancile pe care le detine - cea mai buna formula 'nediscriminatorie', pentru o concurenta corecta, care sa fie in interesul deplin al clientilor si consumatorilor romani", mai spune Robert Rekkers.
Statul mai pastreaza in proprietate doar doua banci - CEC Bank, un jucator de top zece si Eximbank, specializata pe acordarea de garantii si asigurari pentru sustinerea activitatilor de export. Guvernul a aprobat recent un plan de majorare a capitalului CEC cu 900 de milioane de lei (circa 210 milioane de euro la cursul actual). Eximbank ar putea sa primeasca aprobarea pentru a-si capitaliza intregul profit obtinut anul trecut, de circa 70 mil. lei. Nicolaie Hoanta, directorul general al Bancii Carpatica (BCC), considera ca decizia statului de a capitaliza cele doua banci din portofoliu este logica si necesara.
"Statul poate fara indoiala sa-si promoveze interesele in actuala conjunctura economica dificila si prin intermediul bancilor cu capital romanesc recurgand la instrumente specifice. Un astfel de instrument ar fi, de exemplu, garantarea unui imprumut obligatar pe care BCC l-ar putea contracta de pe piata pentru a sustine demarajul economiei", afirma Hoanta. De astfel de facilitati au beneficiat Erste, Raiffeisen sau unele banci elene.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a cerut Guvernului si bancii centrale inca din toamna trecuta un pachet de masuri pentru sustinerea sistemului bancar. "S-a prevazut necesitatea unui plan B, cu masuri pentru eventualitatea in care efectele crizei pe plan local ar fi mai puternice. Am mentionat ca este necesar sa fie luate masuri de Banca Nationala pentru cresterea gradului de incredere din sistemul bancar", spune Radu Ghetea, presedintele ARB si al CEC Bank.
In toamna trecuta, pe fondul turbulentelor puternice de pe pietele internationale si al atacului jucatorilor straini asupra leului, au aparut tensiuni puternice si pe plan local. Bancile au ajuns sa nu se mai imprumute intre ele timp de cateva zile, pe fondul lipsei de incredere, iar dobanzile au urcat puternic.
De altfel, si in prezent dobanzile pe piata interbancara raman relativ ridicate comparativ cu rata cheie a BNR, lucru explicat de analisti si printr-o perceptie mai acuta a riscului.
Din toamna bancile si-au redus limitele pana la care pot derula operatiuni cu alti jucatori din piata si, cu toate ca tensiunile pe pietele internationale s-au atenuat, apetitul de tranzactionare nu si-a revenit.
sursa
Bancile private romanesti sunt nevoite sa treaca de criza prin forte proprii, in timp ce competitorii lor - subsidiarele grupurilor straine- ajung sa beneficieze indirect de ajutorul oferit de guvernele din statelele unde bancile-mama isi au sediul.
Bancherii cer ca si pe plan local Guvernul sa pregateasca un plan de ajutor pentru banci, care sa nu afecteze competitia. "Faptul ca multe banci internationale active pe piata romaneasca beneficiaza, pentru a supravietui, de suport de lichiditate si capital, dar si de finantari in euro de la guvernele tarilor in care au sediul central, creeaza un dezechilibru, in defavoarea bancilor locale cu capital privat, care infrunta criza economica cat de bine pot, bazandu-se doar pe propriile forte", afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator de top zece cu capital privat romanesc.
Cand pietele financiare au fost in fierbere in toamna trecuta, iar guvernele din mai multe state din Uniunea Europeana au operat injectii de capital in bancile locale, statul roman nu a intervenit. Doar BNR a injectat lichiditati, insa nu la nivel de sistem, ci mai ales prin operatiuni bilaterale cu bancile care aveau nevoie.
In anii trecuti, Guvernul roman a primit critici dure din partea UE pentru ajutoarele de stat oferite companiilor private sau de stat. Cel mai recent exemplu este privatizarea Ford, care a fost anchetata de Comisia Europeana.
Erste, actionarul majoritar al BCR, a primit de la guvernul austriac o injectie de capital de 2,7 mld. euro si garantarea unei emisiuni de obligatiuni de 6 mld. euro. Raiffeisen a beneficiat de o majorare de capital cu 1,7 mld. euro. Bacile elene Alpha si Eurobank (care controleaza Bancpost) au primit cate 950 mil. euro la capital, in timp ce la Piraeus statul a injectat 370 mil. euro, iar la NBG (actionarul majoritar al Bancii Romanesti) 350 mil. euro. Sistemul bancar este dominat de bancile straine, care controleaza peste 80% din active. Practic, in topul celor mai mari zece banci din sistem doar doua au capital romanesc: Banca Transilvania si CEC. Din cele 41 de banci active pe piata locala, doar cinci au capital romanesc, din care doua sunt controlate de stat (CEC si Eximbank). Banca Transilvania, Banca Carpatica si Libra Bank sunt in prezent singurele banci private cu capital romanesc, conform BNR.
Bancile straine au pompat agresiv bani in sistem in anii trecuti, cand economia crestea. Potrivit datelor BNR, la sfarsitul anului trecut bancile straine aveau finantari contractate din strainatate de 24 mld. euro, in conditiile in care datoria externa totala a Romaniei era in noiembrie de aproape 74 mld. euro. Acum insa bancile sunt mult mai restrictive in acordarea de finantari, iar creditul privat a scazut in termeni reali incepand din noiembrie.
"Cred ca interventia statelor occidentale in ajutorul bancilor straine care opereaza pe piata romaneasca poate fi considerata ajutor de stat, poate fi o problema de competitie. Situatia va fi lamurita de Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana", a admis Charles Robertson, economitul-sef al ING.
Grupurile austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR si Raiffeisen vor accesa finantari de la Guvern de mai multe miliarde de euro. De asemenea, grupurile elene Alpha Bank, Eurobank (actionarul majoriat al Bancpost), Piraeus sau NBG (proprietarul Bancii Romanesti) au primit infuzii de capital si sprijin pentru atragerea de lichiditati din partea statului. ING, una dintre cele mai mari banci olandeze a carei subsidiara locala este printre primii zece jucatori din sistem, a primit zece miliarde de euro de la stat.
"Cu siguranta, in lipsa unor asemenea scheme de ajutor, multe dintre aceste banci internationale si-ar fi redus businessul si investitiile, stopand creditarea sau chiar inchizandu-si activitatea in Romania", apreciaza Robert Rekkers.
Comisia Europeana nu considera insa ca ajutorul oferit de unele guverne ar distorsiona concurenta pe plan local.
"Comisia Europeana autorizeaza ajutorul de stat prin decizii individuale si scheme nationale de sustinere pentru banci in diferitele state membre. Pana acum, nu am primit semnale care sa arate ca aceste ajutoare ar fi fost canalizate semnificativ pentru sustinerea subsidiarelor din strainatate, distorsionand astfel concurenta pe respectivele piete. De asemenea, nu am primit plangeri privind ingradirea concurentei prin astfel de practici", au comentat pentru ZF reprezentantii Comisiei Europene pe problema de concurenta. Bancherii considera ca in actualul context guvernul roman ar trebui sa pregateasca un plan de ajutor pentru industria financiara.
"Speram ca statul roman va propune pentru toate bancile locale - nu doar pentru bancile pe care le detine - cea mai buna formula 'nediscriminatorie', pentru o concurenta corecta, care sa fie in interesul deplin al clientilor si consumatorilor romani", mai spune Robert Rekkers.
Statul mai pastreaza in proprietate doar doua banci - CEC Bank, un jucator de top zece si Eximbank, specializata pe acordarea de garantii si asigurari pentru sustinerea activitatilor de export. Guvernul a aprobat recent un plan de majorare a capitalului CEC cu 900 de milioane de lei (circa 210 milioane de euro la cursul actual). Eximbank ar putea sa primeasca aprobarea pentru a-si capitaliza intregul profit obtinut anul trecut, de circa 70 mil. lei. Nicolaie Hoanta, directorul general al Bancii Carpatica (BCC), considera ca decizia statului de a capitaliza cele doua banci din portofoliu este logica si necesara.
"Statul poate fara indoiala sa-si promoveze interesele in actuala conjunctura economica dificila si prin intermediul bancilor cu capital romanesc recurgand la instrumente specifice. Un astfel de instrument ar fi, de exemplu, garantarea unui imprumut obligatar pe care BCC l-ar putea contracta de pe piata pentru a sustine demarajul economiei", afirma Hoanta. De astfel de facilitati au beneficiat Erste, Raiffeisen sau unele banci elene.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a cerut Guvernului si bancii centrale inca din toamna trecuta un pachet de masuri pentru sustinerea sistemului bancar. "S-a prevazut necesitatea unui plan B, cu masuri pentru eventualitatea in care efectele crizei pe plan local ar fi mai puternice. Am mentionat ca este necesar sa fie luate masuri de Banca Nationala pentru cresterea gradului de incredere din sistemul bancar", spune Radu Ghetea, presedintele ARB si al CEC Bank.
In toamna trecuta, pe fondul turbulentelor puternice de pe pietele internationale si al atacului jucatorilor straini asupra leului, au aparut tensiuni puternice si pe plan local. Bancile au ajuns sa nu se mai imprumute intre ele timp de cateva zile, pe fondul lipsei de incredere, iar dobanzile au urcat puternic.
De altfel, si in prezent dobanzile pe piata interbancara raman relativ ridicate comparativ cu rata cheie a BNR, lucru explicat de analisti si printr-o perceptie mai acuta a riscului.
Din toamna bancile si-au redus limitele pana la care pot derula operatiuni cu alti jucatori din piata si, cu toate ca tensiunile pe pietele internationale s-au atenuat, apetitul de tranzactionare nu si-a revenit.
sursa
BCE ezită să ajute statele din afara zonei euro, unde regulile sunt diferite
Banca Centrală Europeană ezită să acorde ajutoare financiare statelor din afara zonei euro, afectate de criza creditelor. Informaţia apare astăzi într-un artiol din Financial Times, citând o sursă din consiliul guvernatorilor BCE.
Banca Centrală Europeană nu are "mandat pentru a fi o agenţie regională a Naţiunilor Unite", a declarat Yves Mersch, guvernatorul băncii centrale din Luxemburg, citat de Financial Times, adăugând că regulile BCE se aplică numai între graniţele Uniunii.
Financial Times anunţase joi că nouă mari bănci internaţionale, cu expunere pe Europa Centrală şi de Est, au făcut un apel comun la Uniunea Europeană şi la Banca Centrală Europeană pentru extinderea politicilor anti-criză.
Cele nouă bănci care solicită luarea de măsuri pentru rezolvarea problemelor de lichiditate şi pentru reluarea creditării, cere oficialilor europeni să extindă măsurile de ajutor dincolo de noile state membre, asupra candidatelor la aderare, precum Serbia şi Ucraina, care au perspective mici de a se integra în blocul european în viitorul apropiat.
Băncile care au făcut apel la autorităţi sunt Raiffeisen şi Erste, din Austria, grupurile italiene UniCredit şi Intesa Sanpaolo, Societe Generale din Franţa, grupul belgian KBC, Bayern Landesbank din Germania, grupul suedez Swedbank şi EFG Eurobank din Grecia.
sursa
Banca Centrală Europeană nu are "mandat pentru a fi o agenţie regională a Naţiunilor Unite", a declarat Yves Mersch, guvernatorul băncii centrale din Luxemburg, citat de Financial Times, adăugând că regulile BCE se aplică numai între graniţele Uniunii.
Financial Times anunţase joi că nouă mari bănci internaţionale, cu expunere pe Europa Centrală şi de Est, au făcut un apel comun la Uniunea Europeană şi la Banca Centrală Europeană pentru extinderea politicilor anti-criză.
Cele nouă bănci care solicită luarea de măsuri pentru rezolvarea problemelor de lichiditate şi pentru reluarea creditării, cere oficialilor europeni să extindă măsurile de ajutor dincolo de noile state membre, asupra candidatelor la aderare, precum Serbia şi Ucraina, care au perspective mici de a se integra în blocul european în viitorul apropiat.
Băncile care au făcut apel la autorităţi sunt Raiffeisen şi Erste, din Austria, grupurile italiene UniCredit şi Intesa Sanpaolo, Societe Generale din Franţa, grupul belgian KBC, Bayern Landesbank din Germania, grupul suedez Swedbank şi EFG Eurobank din Grecia.
sursa
Francezii de la BRD au castigat 340-380 mil. € in 2008
Francezii de la BRD Societe Generale, cea mai mare banca listata si a doua de pe piata in functie de active, ar putea afisa pentru 2008 un profit net intre 1,25 si 1,40 mld. lei (340-380 mil. euro), estimeaza analistii financiari chestionati de Business Standard. Valorile avansate de analisti depasesc sensibil rezultatul obtinut de banca in primele noua luni, de 285 mil. euro, respectiv profitul raportat in 2007, cand a fost de 275 mil. euro.
Reprezentantii BRD nu au dorit sa ofere comentarii legate de acest subiect. Un aport consistent la profitul bancii conduse de Patrick Gelin l-a avut, anul trecut, vanzarea pachetului de 25% din afacerea de asigurari Asiban catre Groupama, pentru care a incasat 62 mil. euro. “Avand in vedere faptul ca au existat multe turbulente in sistemul financiar, iar piata creditelor a intrat intr-un blocaj, este foarte greu de preconizat marimea profiturilor realizate in decursul ultimului trimestru. De asemenea, marimea profitului poate fi influentata de reevaluarea creditelor si a depozitelor in valuta sau de suplimentarea provizioanelor constituite, daca se are in vedere faptul ca tendinta este una de crestere la creditele neperformante”, comenteaza Adrian Danciu, analist Broker Cluj. Conform estimarilor pietei, profitul net al bancii, realizat in trimestrul patru al anului trecut, s-ar plasa peste nivelul de 60 mil. euro, dar nu va depasi o suta de milioane de euro, cresterea fiind moderata, din cauza incetinirii ritmului de creditare, pe fondul crizei internationale, si a restrictionarii creditarii populatiei.
Cei mai mulþi dintre analisti nu s-au aventurat sa avanseze cifre in ceea ce priveste profitul francezilor de la BRD in acest an, invocand lipsa proiectiilor bancii la acest moment, dar au anticipat, la unison, rate de crestere mai reduse decat in anul precedent, mai ales ca banca nu-si va rotunji rezultatele cu venituri exceptionale.
“Cred ca este posibila o stagnare sau chiar o scadere comparativ cu rezultatul net estimat pentru anul trecut, de 1,345 mld. lei (365 mil. euro). Banca ar putea sa inregistreze un profit net in 2009 similar cu rezultatul net operational de anul trecut”, spune Adriana Marin, directorul Departamentului Analiza al CA IB Securities.
In plus, este posibil ca marimea profitului sa fie influentata de reevaluarea creditelor si a depozitelor in valuta sau de suplimentarea provizioanelor constituite, daca se are in vedere faptul ca tendinta este una de crestere a creditelor neperformante. Cifra avansata de analistul SSIF Broker Cluj pentru profitul din 2008 este cea mai pesimista din polul de analisti chestionati, de 1,25 mld. lei (340 mil. euro).
Specialistii Raiffeisen Capital&Invest-ment au avansat pentru 2009 un profit de 877 mil lei. (220 mil. euro). Analistii estimeaza ca institutia de credit a inchis anul cu un portofoliu de active intre 11,41 si 12,14 mld. euro, in conditiile in care, la noua luni, valoarea era de 11,9 mld. euro.
Rezultatul afisat de jucator in primele trei trimestre, de 285 mil. euro, incorporeaza si profitul exceptional obtinut din vanzarea participatiei de 25% din Asiban, de 62 mil. euro, majorarea profitului net operational fiind de 19% fata de primele noua luni din 2007, la 223 mil. euro, potrivit datelor publicate de banca. Plafonarea ratelor de crestere pe profit si pe active este luata in calcul de bancheri si analisti pentru toate bancile din sistem, de vreme ce creditarea a franat, iar banii de la bancile-mama nu mai intra in ritmul in care erau obisnuiti bancherii din Romania.
Solutia ramane atragerea de resurse din piata locala. BRD, institutia de credit ce detine o retea de peste 900 de unitati, a incins lupta pe depozite, iesind pe piata, chiar la finele anului trecut, cu o dobanda de 7,25% pentru depozitul in euro constituit de persoanele fizice pe o perioada de trei luni.
In primele noua luni din 2008, banca a inregistrat venituri bancare de 590 milioane de euro, in urcare cu 25% fata de nivelul de la sfarsitul lunii septembrie 2007, cand BRD detinea active totale de 11,9 miliarde euro. La sfarsitul primelor trei trimestre, BRD consemna o rentabilitate a capitalului propriu (ROE) de 33%, aspect care indica eficienta ridicata a operatiunilor bancii, in timp ce raportul cost/venituri se situa la 44%, nivel ce reflecta rigoarea gestiunii, in conditiile unui mediu economic mai putin favorabil decat in aceeasi perioada a anului 2007. Institutia de credit avea, la sfarsitul lunii septembrie, 2,6 milioane de clienti. Capitalizarea bursiera a bancii este de aproximativ 1,3 mld. euro, la un preþ de 7,95 lei/acþiune.
sursa
Reprezentantii BRD nu au dorit sa ofere comentarii legate de acest subiect. Un aport consistent la profitul bancii conduse de Patrick Gelin l-a avut, anul trecut, vanzarea pachetului de 25% din afacerea de asigurari Asiban catre Groupama, pentru care a incasat 62 mil. euro. “Avand in vedere faptul ca au existat multe turbulente in sistemul financiar, iar piata creditelor a intrat intr-un blocaj, este foarte greu de preconizat marimea profiturilor realizate in decursul ultimului trimestru. De asemenea, marimea profitului poate fi influentata de reevaluarea creditelor si a depozitelor in valuta sau de suplimentarea provizioanelor constituite, daca se are in vedere faptul ca tendinta este una de crestere la creditele neperformante”, comenteaza Adrian Danciu, analist Broker Cluj. Conform estimarilor pietei, profitul net al bancii, realizat in trimestrul patru al anului trecut, s-ar plasa peste nivelul de 60 mil. euro, dar nu va depasi o suta de milioane de euro, cresterea fiind moderata, din cauza incetinirii ritmului de creditare, pe fondul crizei internationale, si a restrictionarii creditarii populatiei.
Cei mai mulþi dintre analisti nu s-au aventurat sa avanseze cifre in ceea ce priveste profitul francezilor de la BRD in acest an, invocand lipsa proiectiilor bancii la acest moment, dar au anticipat, la unison, rate de crestere mai reduse decat in anul precedent, mai ales ca banca nu-si va rotunji rezultatele cu venituri exceptionale.
“Cred ca este posibila o stagnare sau chiar o scadere comparativ cu rezultatul net estimat pentru anul trecut, de 1,345 mld. lei (365 mil. euro). Banca ar putea sa inregistreze un profit net in 2009 similar cu rezultatul net operational de anul trecut”, spune Adriana Marin, directorul Departamentului Analiza al CA IB Securities.
In plus, este posibil ca marimea profitului sa fie influentata de reevaluarea creditelor si a depozitelor in valuta sau de suplimentarea provizioanelor constituite, daca se are in vedere faptul ca tendinta este una de crestere a creditelor neperformante. Cifra avansata de analistul SSIF Broker Cluj pentru profitul din 2008 este cea mai pesimista din polul de analisti chestionati, de 1,25 mld. lei (340 mil. euro).
Specialistii Raiffeisen Capital&Invest-ment au avansat pentru 2009 un profit de 877 mil lei. (220 mil. euro). Analistii estimeaza ca institutia de credit a inchis anul cu un portofoliu de active intre 11,41 si 12,14 mld. euro, in conditiile in care, la noua luni, valoarea era de 11,9 mld. euro.
Rezultatul afisat de jucator in primele trei trimestre, de 285 mil. euro, incorporeaza si profitul exceptional obtinut din vanzarea participatiei de 25% din Asiban, de 62 mil. euro, majorarea profitului net operational fiind de 19% fata de primele noua luni din 2007, la 223 mil. euro, potrivit datelor publicate de banca. Plafonarea ratelor de crestere pe profit si pe active este luata in calcul de bancheri si analisti pentru toate bancile din sistem, de vreme ce creditarea a franat, iar banii de la bancile-mama nu mai intra in ritmul in care erau obisnuiti bancherii din Romania.
Solutia ramane atragerea de resurse din piata locala. BRD, institutia de credit ce detine o retea de peste 900 de unitati, a incins lupta pe depozite, iesind pe piata, chiar la finele anului trecut, cu o dobanda de 7,25% pentru depozitul in euro constituit de persoanele fizice pe o perioada de trei luni.
In primele noua luni din 2008, banca a inregistrat venituri bancare de 590 milioane de euro, in urcare cu 25% fata de nivelul de la sfarsitul lunii septembrie 2007, cand BRD detinea active totale de 11,9 miliarde euro. La sfarsitul primelor trei trimestre, BRD consemna o rentabilitate a capitalului propriu (ROE) de 33%, aspect care indica eficienta ridicata a operatiunilor bancii, in timp ce raportul cost/venituri se situa la 44%, nivel ce reflecta rigoarea gestiunii, in conditiile unui mediu economic mai putin favorabil decat in aceeasi perioada a anului 2007. Institutia de credit avea, la sfarsitul lunii septembrie, 2,6 milioane de clienti. Capitalizarea bursiera a bancii este de aproximativ 1,3 mld. euro, la un preþ de 7,95 lei/acþiune.
sursa
Conducerea BCR a cedat. Sindicalistii renunta la greva si continua negocierile
Conducerea BCR a hotarat ieri seara, dupa o noua intalnire cu reprezentantii sindicali, sa elaboreze si sa inainteze o oferta finala, cea de-a saptea, catre Federatia Sindicatelor Independente din BCR, scrie Dan Popa, pe blogul lui.
Decizia conducerii bancii este urmarea unei reevaluari responsabile si mature a tuturor consecintelor unei greve pentru banca si pentru salariati, precum si a efectelor negative asupra clientilor BCR.
Noua oferta indeplineste aproape toate obiectivele sindicale si include o potentiala remunerare suplimentara a salariatilor functie de indeplinirea unui criteriu de performanta bine definit.
Pe de alta parte, conducerea BCR isi exprima speranta, intr-un comunicat de presa, "ca pasul facut prin imbunatatirea ofertei sale sa fie evaluat cu foarte multa atentie si maturitate de catre reprezentantii sindicali si de catre salariati si ca greva sa poata fi prevenita".
UPDATE: In urma ultimei oferte a conducerii bancii, sindicalistii de la BCR au renuntat la greva generala care ar fi trebuit sa inceapa miercuri, dar solicita in continuare clarificari legate de oferta finala, a declarat Ciprian Ionescu, presedintele Federatiei Sindicatelor Independente din BCR, citat de NewsIn.
“Ne asezam iar la masa negocierilor, desi nu ne-au fost aprobate toate solicitarile. Avem insa mandatul a peste 50% din membrii de sindicat pentru a o face”, scrie Dan Popa pe blogul sau citand surse din cadrul echipei de negociatori sindicali din BCR.
Ei spun ca oferta managementului nu a venit aseara, cum se sustine in comunicatul BCR, ci azi dimineata in jurul orelor 8. Ce au obtinut pana acum sindicalistii? “Platile compensatorii au agreeat sa le lase la nivelul lui 2008. Au acceptat prima de Craciun si cea de vacanta, dar au legat aceste prime de indicatori de performanta ai bancii BCR, nu ai grupului”.
Ceea ce nu au obtinut negociatorii, sunt cresteri de salarii. “Majorarile de salarii sunt zero barat”, mi-a declarat telefonic sursa citata. Ea mai spune ca potrivit documentelor interne ale BCR, profitul pe 2008 este unul istoric, iar pentru 2009 se tinteste un nivel cel putin egal cu cel din 2008. “Suntem convinsi ca tintele trimise de la Centrala vor putea fi indeplinite”, a mai spus interlocutoarea noastra.
Una peste alta, conform unei declaratii oficiale pe care am primit-o pe email, importante sunt doua lucruri. “Exista o oferta din partea patronatului care, prin definitie este supusa unor negocieri si exista vointa organizatiei sindicale de a negocia aceasta oferta. Avem datoria sa cautam solutii pentru stingerea conflictului in conditiile mentionate. Pe cale de consecinta, este un mijloc de a solutiona un conflict pe cale pasnica, amiabila, a dialogului astfel incat nu afectam si alte persoane. Functie de hotararea celor pe care ii reprezentam vom vedea care va fi pasul urmator.” se arata in email.
sursa
Decizia conducerii bancii este urmarea unei reevaluari responsabile si mature a tuturor consecintelor unei greve pentru banca si pentru salariati, precum si a efectelor negative asupra clientilor BCR.
Noua oferta indeplineste aproape toate obiectivele sindicale si include o potentiala remunerare suplimentara a salariatilor functie de indeplinirea unui criteriu de performanta bine definit.
Pe de alta parte, conducerea BCR isi exprima speranta, intr-un comunicat de presa, "ca pasul facut prin imbunatatirea ofertei sale sa fie evaluat cu foarte multa atentie si maturitate de catre reprezentantii sindicali si de catre salariati si ca greva sa poata fi prevenita".
UPDATE: In urma ultimei oferte a conducerii bancii, sindicalistii de la BCR au renuntat la greva generala care ar fi trebuit sa inceapa miercuri, dar solicita in continuare clarificari legate de oferta finala, a declarat Ciprian Ionescu, presedintele Federatiei Sindicatelor Independente din BCR, citat de NewsIn.
“Ne asezam iar la masa negocierilor, desi nu ne-au fost aprobate toate solicitarile. Avem insa mandatul a peste 50% din membrii de sindicat pentru a o face”, scrie Dan Popa pe blogul sau citand surse din cadrul echipei de negociatori sindicali din BCR.
Ei spun ca oferta managementului nu a venit aseara, cum se sustine in comunicatul BCR, ci azi dimineata in jurul orelor 8. Ce au obtinut pana acum sindicalistii? “Platile compensatorii au agreeat sa le lase la nivelul lui 2008. Au acceptat prima de Craciun si cea de vacanta, dar au legat aceste prime de indicatori de performanta ai bancii BCR, nu ai grupului”.
Ceea ce nu au obtinut negociatorii, sunt cresteri de salarii. “Majorarile de salarii sunt zero barat”, mi-a declarat telefonic sursa citata. Ea mai spune ca potrivit documentelor interne ale BCR, profitul pe 2008 este unul istoric, iar pentru 2009 se tinteste un nivel cel putin egal cu cel din 2008. “Suntem convinsi ca tintele trimise de la Centrala vor putea fi indeplinite”, a mai spus interlocutoarea noastra.
Una peste alta, conform unei declaratii oficiale pe care am primit-o pe email, importante sunt doua lucruri. “Exista o oferta din partea patronatului care, prin definitie este supusa unor negocieri si exista vointa organizatiei sindicale de a negocia aceasta oferta. Avem datoria sa cautam solutii pentru stingerea conflictului in conditiile mentionate. Pe cale de consecinta, este un mijloc de a solutiona un conflict pe cale pasnica, amiabila, a dialogului astfel incat nu afectam si alte persoane. Functie de hotararea celor pe care ii reprezentam vom vedea care va fi pasul urmator.” se arata in email.
sursa
Londra şi Berlinul oferă miliarde pentru salvarea producătorilor auto
Premierul Gordon Brown le va oferi garanţii de stat băncilor care refuză să împrumute firmele de profil
Executivul german şi guvernele a patru landuri acordă 1,8 miliarde euro pentru Opel, cu condiţia ca banii să nu fie folosiţi de firma-mamă (General Motors) din SUA
1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere
Fără deblocarea creditelor auto, mii de maşini gata construite se vor degrada
Fără împrumuturi garantate de stat, industria auto din Regatul Unit (UK) şi cel puţin unul dintre marii producători de automobile din Germania (Opel) nu mai pot supravieţui, astfel că Londra şi Berlinul au intervenit, în ultimele zile, pentru salvarea companiilor pe care bancherii nu mai au încredere să le crediteze.
Astfel, Gordon Brown pregăteşte garantarea împrumuturilor producătorilor auto, dar nu doreşte să cumpere active ale acestora, cum a cumpărat la cele opt bănci naţionalizate. Statul britanic nu va deţine participaţii la producătorii de automobile, dar este nevoit să arate că are încredere în supravieţuirea acestora, după ce, potrivit The Daily Mail, bancherii s-au întrebat în ultimele luni „de ce ar avea încredere să crediteze ceva ce statul nu are curajul să garanteze din banii contribuabililor”.
Vânzările de maşini din UK au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, Nissan a deschis seria concedierilor cu 1.200 de muncitori din estul Angliei, în timp ce Ford şi Aston Martin le-au oferit „vacanţe de Crăciun prelungite” angajaţilor, pentru că nu puteau să le dea de lucru. Honda, care participă la Formula 1 cu o echipă înregistrată în UK, s-a retras din competiţie pentru 2008, iar indienii de la Tata Motors, care deţin compania Jaguar-Land Rover, solicită circa un miliard de lire sterline de la stat.
Liniile de asamblare, plasate în circumscripţii laburiste
Trezoreria britanică ezită să promoveze vreo măsură dedicată exclusiv industriei auto, pentru a evita acuzaţiile conservatorilor şi ale liberal-democraţilor că va direcţiona bani către circumscripţiile în care alegătorii votează, de regulă, cu Partidul Laburist.
În total, producătorii de maşini şi furnizorii de subansamble auto oferă 850.000 de slujbe în UK, care formează un puternic electorat de stânga.
Prin urmare, cabinetul Brown caută să promoveze un pachet legislativ cât mai general, care să deschidă liniile de creditare pentru toţi producătorii industriali care nu-şi mai pot finanţa producţia. Şi IMM-urile ar trebui să capete acces la credite, doar că, dintre acestea, câteva zeci dau faliment în fiecare zi, căci nu au posibilitatea să-şi „eşaloneze” pierderile precum marii producători auto.
În Germania, un împrumut de 1,8 miliarde nu doar că se va duce la industria auto, ba chiar direct la un singur producător – firma Opel, deţinută de compania americană General Motor, creditată la rândul ei de către stat cu 12 miliarde dolari.
Garanţia va fi împărţită între Guvernul federal şi guvernele celor patru landuri unde se află cele 26.000 locuri de muncă ale Opel de pe teritoriul german.
Creditele auto, mai riscante decât cele imobiliare
În UK, firmele auto nu vor primi bani direct, ci vor fi garantate creditele prin care oamenii vor să-şi achiziţioneze maşini noi. Or, creditele auto sunt mult mai riscante decât cele imobiliare. Potrivit statisticilor britanice privind creditarea auto, din 1981, numărul de împrumuturi neperformante de acest fel se situează la circa 28% pe an. În condiţii de recesiune, rata celor care nu-şi mai plătesc maşina va creşte şi mai mult, astfel că fie contribuabilii vor ajunge să plătească automobile neachitate (câtă vreme Guvernul a garantat împrumuturile), fie debitorii bun-platnici vor lua credite cu dobânzi tot mai mari.
Guvernul Tăriceanu a dat 123 milioane euro acestei industrii
În ultimele zile ale guvernării Tăriceanu, şi industria auto din România a primit un sprijin de 123 milioane euro. Automobile Dacia a primit un ajutor de 15,4 milioane, alături de alţi patru producători de componente auto, cărora le-au fost acordate ajutoare situate între 17,9 şi 37,4 milioane euro. Subsidiarele Ford şi Renault din România au cerut ajutor din partea statului român şi sub forma garantării a 500 milioane de euro, bani împrumutaţi de la Banca Europeană pentru Investiţii.
sursa: Gandul
Executivul german şi guvernele a patru landuri acordă 1,8 miliarde euro pentru Opel, cu condiţia ca banii să nu fie folosiţi de firma-mamă (General Motors) din SUA
1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere
Fără deblocarea creditelor auto, mii de maşini gata construite se vor degrada
Fără împrumuturi garantate de stat, industria auto din Regatul Unit (UK) şi cel puţin unul dintre marii producători de automobile din Germania (Opel) nu mai pot supravieţui, astfel că Londra şi Berlinul au intervenit, în ultimele zile, pentru salvarea companiilor pe care bancherii nu mai au încredere să le crediteze.
Astfel, Gordon Brown pregăteşte garantarea împrumuturilor producătorilor auto, dar nu doreşte să cumpere active ale acestora, cum a cumpărat la cele opt bănci naţionalizate. Statul britanic nu va deţine participaţii la producătorii de automobile, dar este nevoit să arate că are încredere în supravieţuirea acestora, după ce, potrivit The Daily Mail, bancherii s-au întrebat în ultimele luni „de ce ar avea încredere să crediteze ceva ce statul nu are curajul să garanteze din banii contribuabililor”.
Vânzările de maşini din UK au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, Nissan a deschis seria concedierilor cu 1.200 de muncitori din estul Angliei, în timp ce Ford şi Aston Martin le-au oferit „vacanţe de Crăciun prelungite” angajaţilor, pentru că nu puteau să le dea de lucru. Honda, care participă la Formula 1 cu o echipă înregistrată în UK, s-a retras din competiţie pentru 2008, iar indienii de la Tata Motors, care deţin compania Jaguar-Land Rover, solicită circa un miliard de lire sterline de la stat.
Liniile de asamblare, plasate în circumscripţii laburiste
Trezoreria britanică ezită să promoveze vreo măsură dedicată exclusiv industriei auto, pentru a evita acuzaţiile conservatorilor şi ale liberal-democraţilor că va direcţiona bani către circumscripţiile în care alegătorii votează, de regulă, cu Partidul Laburist.
În total, producătorii de maşini şi furnizorii de subansamble auto oferă 850.000 de slujbe în UK, care formează un puternic electorat de stânga.
Prin urmare, cabinetul Brown caută să promoveze un pachet legislativ cât mai general, care să deschidă liniile de creditare pentru toţi producătorii industriali care nu-şi mai pot finanţa producţia. Şi IMM-urile ar trebui să capete acces la credite, doar că, dintre acestea, câteva zeci dau faliment în fiecare zi, căci nu au posibilitatea să-şi „eşaloneze” pierderile precum marii producători auto.
În Germania, un împrumut de 1,8 miliarde nu doar că se va duce la industria auto, ba chiar direct la un singur producător – firma Opel, deţinută de compania americană General Motor, creditată la rândul ei de către stat cu 12 miliarde dolari.
Garanţia va fi împărţită între Guvernul federal şi guvernele celor patru landuri unde se află cele 26.000 locuri de muncă ale Opel de pe teritoriul german.
Creditele auto, mai riscante decât cele imobiliare
În UK, firmele auto nu vor primi bani direct, ci vor fi garantate creditele prin care oamenii vor să-şi achiziţioneze maşini noi. Or, creditele auto sunt mult mai riscante decât cele imobiliare. Potrivit statisticilor britanice privind creditarea auto, din 1981, numărul de împrumuturi neperformante de acest fel se situează la circa 28% pe an. În condiţii de recesiune, rata celor care nu-şi mai plătesc maşina va creşte şi mai mult, astfel că fie contribuabilii vor ajunge să plătească automobile neachitate (câtă vreme Guvernul a garantat împrumuturile), fie debitorii bun-platnici vor lua credite cu dobânzi tot mai mari.
Guvernul Tăriceanu a dat 123 milioane euro acestei industrii
În ultimele zile ale guvernării Tăriceanu, şi industria auto din România a primit un sprijin de 123 milioane euro. Automobile Dacia a primit un ajutor de 15,4 milioane, alături de alţi patru producători de componente auto, cărora le-au fost acordate ajutoare situate între 17,9 şi 37,4 milioane euro. Subsidiarele Ford şi Renault din România au cerut ajutor din partea statului român şi sub forma garantării a 500 milioane de euro, bani împrumutaţi de la Banca Europeană pentru Investiţii.
sursa: Gandul
Inflaţia, peste estimările băncii centrale
Cu două zile înainte de anunţarea datelor oficiale privind inflaţia pe întreg anul 2008, analiştii se aşteaptă la o cifră care să dea peste cap socotelile Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, inflaţia va închide anul la o valoare cuprinsă între 6,5% şi 6,9%, faţă de 6,7%, prognoza băncii centrale, dar cu două puncte peste intervalul ţintit, de 3,8% (plus/minus un punct procentual), reiese dintr-un sondaj realizat de Mediafax. Practic, contextul economic de anul trecut nu a fost deloc favorabil unei creşteri mai mici a preţurilor la alimente, servicii şi mărfuri nealimentare.
Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, şi Nicolae Chidesciuc, economist la ING Bank România, apreciază că rata inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,6% şi a închis anul 2008 la un nivel de 6,7%. „În decembrie, în primul rând avem efectele evoluţiei cursului. În plus, avem, în mod normal, un ritm de creştere a preţurilor de consum mai mare din cauza cererii destul de mari“, a spus Dumitru. Efecte favorabile asupra inflaţiei au existat din scăderea preţului petrolului pe plan internaţional, consideră Chidesciuc. A intervenit însă deprecierea leului, care a contracarat această evoluţie. Pentru ultima lună a anului trecut, Lucian Anghel, economist-şef al BCR, estimează o uşoară scădere a ratei anuale a inflaţiei comparativ cu nivelul din noiembrie. Aceasta, ca urmare a efectelui pozitiv de pe segmentul produselor nealimentare, inclusiv scăderea preţurilor combustibililor, precum şi efectului de bază.
Deprecierea leului alimentează inflaţia
La rândul său, Mihai Brătăşanu, dealer la Romexterra Bank, consideră că inflaţia din luna ianuarie va fi afectată în mod „substanţial“ de deprecierea leului, dar va fi influenţată pozitiv de efectul de bază din prima parte a anului trecut. El estimează că inflaţia se va situa la 3,4% la nivelul întregului an.
Cel mai pesimist se arată a fi economistul-şef al BRD, Florian Libocor. La nivelul anului 2009, Libocor estimează că o inflaţie anuală de 5% şi o rată medie de 5,8%. La polul opus este Cătălina Constantinescu, economist la RBS, care prognozează un nivel de 4,4% la finele acestui an. (S.S.)
Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, şi Nicolae Chidesciuc, economist la ING Bank România, apreciază că rata inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,6% şi a închis anul 2008 la un nivel de 6,7%. „În decembrie, în primul rând avem efectele evoluţiei cursului. În plus, avem, în mod normal, un ritm de creştere a preţurilor de consum mai mare din cauza cererii destul de mari“, a spus Dumitru. Efecte favorabile asupra inflaţiei au existat din scăderea preţului petrolului pe plan internaţional, consideră Chidesciuc. A intervenit însă deprecierea leului, care a contracarat această evoluţie. Pentru ultima lună a anului trecut, Lucian Anghel, economist-şef al BCR, estimează o uşoară scădere a ratei anuale a inflaţiei comparativ cu nivelul din noiembrie. Aceasta, ca urmare a efectelui pozitiv de pe segmentul produselor nealimentare, inclusiv scăderea preţurilor combustibililor, precum şi efectului de bază.
Deprecierea leului alimentează inflaţia
La rândul său, Mihai Brătăşanu, dealer la Romexterra Bank, consideră că inflaţia din luna ianuarie va fi afectată în mod „substanţial“ de deprecierea leului, dar va fi influenţată pozitiv de efectul de bază din prima parte a anului trecut. El estimează că inflaţia se va situa la 3,4% la nivelul întregului an.
Cel mai pesimist se arată a fi economistul-şef al BRD, Florian Libocor. La nivelul anului 2009, Libocor estimează că o inflaţie anuală de 5% şi o rată medie de 5,8%. La polul opus este Cătălina Constantinescu, economist la RBS, care prognozează un nivel de 4,4% la finele acestui an. (S.S.)
Stolojan îl trimite pe Boc la FMI. Boc spune că ia în calcul şi această variantă
Fostul premier al României din perioada 1991-1992 Theodor Stolojan recomandă actualului executiv deschiderea discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pe tema situaţiei dificile în care se află economia. "Pentru noi, este mult mai importantă credibilitatea pe care o conferă o evaluare din partea Fondului decât un ajutor financiar. Aceasta ne-ar ajuta să obţinem un împrumut în condiţii avantajoase, la costuri mai mici, de pe pieţele externe. Desigur, am putea să o facem şi din România, teoretic, numai că nu avem cu ce", a declarat pentru Gândul Theodor Stolojan, prim-vicepreşedintele PD-L. El a subliniat necesitatea contractării unui credit, în condiţiile în care volumul investiţiilor străine directe a scăzut în ultimele luni, iar autorităţile nu au resurse pentru o redresare rapidă. "Vom avea nevoie de câteva miliarde de euro bune pentru echilibrarea balanţei de plăţi", a punctat Stolojan.
Până la urmă, oportunitatea contractării unui împrumut extern va fi stabilită tot de la nivel central. "Dacă evaluările de lichiditate făcute de Banca Naţională a României arată că ne trebuie nişte fonduri, atunci o facem. Iar dacă ajungem la această concluzie, atunci venirea delegaţiei FMI la Bucureşti capătă o altă semnificaţie", a mai spus Stolojan. În acest context, el a făcut referire la decizia băncii centrale de a menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 10,25%. "Noi nu ne permitem să reducem dobânda, ca alte state din jurul nostru", a explicat fostul premier al României. Trebuie precizat că riscurile sunt mari pentru economie în momentul în care inflaţia este ridicată.
FMI vine la Bucureşti
Discuţia pe tema unui posibil acord de sprijin financiar de la FMI nu este nouă. La sfârşitul anului trecut, fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu afirma că statul are nevoie de un ajutor de până la 20 de miliarde de euro de la FMI, UE sau Banca Centrală Europeană. Însă, fostul guvern nu a considerat necesară începerea discuţiilor pe această temă. Până la închiderea ediţiei, ministrul Finanţelor Gheorghe Pogea nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere legat de acest subiect. Theodor Stolojan a ţinut să precizeze un aspect pe care puţini îl cunosc. "România este ţară membră a Fondului din 1972, ceea ce înseamnă că statutul FMI este lege pe teritoriul României. Dacă FMI doreşte să facă o consultare cu ţara membră, aceasta este obligată să participe", a adăugat el.
Un acord cu FMI implică angajamentul guvernului de a reduce deficitul bugetar până la 1% şi îngheţarea totală a salariilor plătite de la bugetul de stat. În acelasi timp, Fondul ar putea cere majorări de impozite pentru consolidarea veniturilor bugetare în scădere.
Toate aceste chestiuni ar putea fi discutate la sfârşitul lunii ianuarie, când delegaţia FMI va veni la Bucureşti. "Este vorba despre o vizită anuală din partea oficialilor europeni, respectiv o misiune de la departamentul european. Vor avea loc discuţii privind situaţia economică a României", a declarat pentru Gândul Juan Fernandez-Ansola, reprezentantul FMI în România. Oficialul a precizat că în acest moment nu există niciun fel de discuţii între FMI şi Guvernul României privind un eventual ajutor din partea fondului monetar. "Numai Guvernul poate cere începerea discuţiilor în acest sens şi, până acum, nu a făcut-o", a adăugat Ansola.
"Nu mai este ca pe vremea Mineriadei din 1991"
Un ajutor financiar din partea FMI are o cu totul altă semnificaţie în contextul actual, faţă de 1991. "Este o situaţie total diferită. Pe vremea când eram premier, România nu numai că nu mai avea niciun dolar în rezervele valutare, dar nu mai avea niciun contract pentru un credit extern, în curs de negociere. Toate acestea se întâmplau pe vremea Mineriadei din 1991", îşi aminteşte Theodor Stolojan. Începând cu acel an, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui număr de şapte aranjamente stand-by. La 17 octombrie 2007 a fost răscumpărată ultima rată din aranjamentul stand-by aprobat în 2001. În prezent relaţia României cu FMI se limitează la supravegherea politicilor economice.
Boc: „Este clar că trebuie să găsim o soluţie pentru finanţarea deficitului”
Premierul Emil Boc nu a exclus varianta unui împrumut de la FMI sau de la Banca Europeană pentru Investiţii. „Este clar că trebuie să găsim o soluţie pentru finanţarea deficitului bugetar. Această soluţie nu a fost încă decisă şi va fi o discuţie pe care o vom avea la nivel guvernamental în perioada următoare. Sunt multe alternative", a declarat, vineri seară, şeful Executivului la postul public de televiziune.
În ceea ce priveşte bugetul pe anul 2009, Boc a precizat că priorităţile Executivului sunt legate de menţinerea locurilor de muncă şi crearea unora noi, investiţii „masive” în infrastructura publică de transport, educaţie, mediu şi agricultură - care vor duce de asemenea la crearea de locuri de muncă -, absorbţia fondurilor de la UE şi protejarea pensionarilor si salariaţilor cu venituri mici. Şeful Executivului a explicat că, atunci când Guvernul şi-a propus iniţial un deficit de 1,7% din PIB pentru 2009, avea în vedere un deficit de 3% în 2008, însă în acest moment deficitul pe 2008 depăşeşte 5%, în condiţiile unei creşteri economice de 7,9% în anul anterior. Boc a spus că fostul Guvern a cheltuit 7 miliarde de euro anul trecut fără a fi construită vreo autostradă. Premierul a mai declarat că Guvernul elaborează în acest moment un program anticriză, fără a oferi detalii.
Cursul va oscila, dar nu trebuie să ne temem
În ceea ce priveşte devalorizarea leului la un minim istoric faţă de euro, premierul a declarat că „nu este o situaţie care trebuie să ne înspăimânte în sensul în care ea va fi constantă pe toată perioada care va urma şi mai ales să aibă o tendinţă de creştere", ci cursul va oscila, tendinţa fiind "una specifică economiei de piaţă". Totuşi, şeful Executivului a admis că şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este îngrijorat de devalorizarea leului. (Maria Toader)
(sursa: Gândul)
Până la urmă, oportunitatea contractării unui împrumut extern va fi stabilită tot de la nivel central. "Dacă evaluările de lichiditate făcute de Banca Naţională a României arată că ne trebuie nişte fonduri, atunci o facem. Iar dacă ajungem la această concluzie, atunci venirea delegaţiei FMI la Bucureşti capătă o altă semnificaţie", a mai spus Stolojan. În acest context, el a făcut referire la decizia băncii centrale de a menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 10,25%. "Noi nu ne permitem să reducem dobânda, ca alte state din jurul nostru", a explicat fostul premier al României. Trebuie precizat că riscurile sunt mari pentru economie în momentul în care inflaţia este ridicată.
FMI vine la Bucureşti
Discuţia pe tema unui posibil acord de sprijin financiar de la FMI nu este nouă. La sfârşitul anului trecut, fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu afirma că statul are nevoie de un ajutor de până la 20 de miliarde de euro de la FMI, UE sau Banca Centrală Europeană. Însă, fostul guvern nu a considerat necesară începerea discuţiilor pe această temă. Până la închiderea ediţiei, ministrul Finanţelor Gheorghe Pogea nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere legat de acest subiect. Theodor Stolojan a ţinut să precizeze un aspect pe care puţini îl cunosc. "România este ţară membră a Fondului din 1972, ceea ce înseamnă că statutul FMI este lege pe teritoriul României. Dacă FMI doreşte să facă o consultare cu ţara membră, aceasta este obligată să participe", a adăugat el.
Un acord cu FMI implică angajamentul guvernului de a reduce deficitul bugetar până la 1% şi îngheţarea totală a salariilor plătite de la bugetul de stat. În acelasi timp, Fondul ar putea cere majorări de impozite pentru consolidarea veniturilor bugetare în scădere.
Toate aceste chestiuni ar putea fi discutate la sfârşitul lunii ianuarie, când delegaţia FMI va veni la Bucureşti. "Este vorba despre o vizită anuală din partea oficialilor europeni, respectiv o misiune de la departamentul european. Vor avea loc discuţii privind situaţia economică a României", a declarat pentru Gândul Juan Fernandez-Ansola, reprezentantul FMI în România. Oficialul a precizat că în acest moment nu există niciun fel de discuţii între FMI şi Guvernul României privind un eventual ajutor din partea fondului monetar. "Numai Guvernul poate cere începerea discuţiilor în acest sens şi, până acum, nu a făcut-o", a adăugat Ansola.
"Nu mai este ca pe vremea Mineriadei din 1991"
Un ajutor financiar din partea FMI are o cu totul altă semnificaţie în contextul actual, faţă de 1991. "Este o situaţie total diferită. Pe vremea când eram premier, România nu numai că nu mai avea niciun dolar în rezervele valutare, dar nu mai avea niciun contract pentru un credit extern, în curs de negociere. Toate acestea se întâmplau pe vremea Mineriadei din 1991", îşi aminteşte Theodor Stolojan. Începând cu acel an, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui număr de şapte aranjamente stand-by. La 17 octombrie 2007 a fost răscumpărată ultima rată din aranjamentul stand-by aprobat în 2001. În prezent relaţia României cu FMI se limitează la supravegherea politicilor economice.
Boc: „Este clar că trebuie să găsim o soluţie pentru finanţarea deficitului”
Premierul Emil Boc nu a exclus varianta unui împrumut de la FMI sau de la Banca Europeană pentru Investiţii. „Este clar că trebuie să găsim o soluţie pentru finanţarea deficitului bugetar. Această soluţie nu a fost încă decisă şi va fi o discuţie pe care o vom avea la nivel guvernamental în perioada următoare. Sunt multe alternative", a declarat, vineri seară, şeful Executivului la postul public de televiziune.
În ceea ce priveşte bugetul pe anul 2009, Boc a precizat că priorităţile Executivului sunt legate de menţinerea locurilor de muncă şi crearea unora noi, investiţii „masive” în infrastructura publică de transport, educaţie, mediu şi agricultură - care vor duce de asemenea la crearea de locuri de muncă -, absorbţia fondurilor de la UE şi protejarea pensionarilor si salariaţilor cu venituri mici. Şeful Executivului a explicat că, atunci când Guvernul şi-a propus iniţial un deficit de 1,7% din PIB pentru 2009, avea în vedere un deficit de 3% în 2008, însă în acest moment deficitul pe 2008 depăşeşte 5%, în condiţiile unei creşteri economice de 7,9% în anul anterior. Boc a spus că fostul Guvern a cheltuit 7 miliarde de euro anul trecut fără a fi construită vreo autostradă. Premierul a mai declarat că Guvernul elaborează în acest moment un program anticriză, fără a oferi detalii.
Cursul va oscila, dar nu trebuie să ne temem
În ceea ce priveşte devalorizarea leului la un minim istoric faţă de euro, premierul a declarat că „nu este o situaţie care trebuie să ne înspăimânte în sensul în care ea va fi constantă pe toată perioada care va urma şi mai ales să aibă o tendinţă de creştere", ci cursul va oscila, tendinţa fiind "una specifică economiei de piaţă". Totuşi, şeful Executivului a admis că şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este îngrijorat de devalorizarea leului. (Maria Toader)
(sursa: Gândul)
Romgaz ar putea majora productia, dar nu poate suplini gazele rusesti
Romgaz ar putea suplimenta productia de gaze cu cel mult 0,5-1 milion metri cubi pe zi, compania operand majorari inca de la inceputul crizei gazelor din Rusia, dar nu poate suplini total lipsa importurilor, a declarat, pentru Mediafax, directorul general adjunct al producatorului, Lucian Stancu.
"Cresterea productiei este posibila. De la inceputul crizei noi am suplimentat-o oricum cu 1-1,5 milioane metri cubi pe zi, dar nu putem suplini total lipsa importurilor din Rusia", a spus Stancu.
El a adaugat ca, dupa operarea acestor majorari, productia ar mai putea creste cu maxim 0,5-1 milion metri cubi de gaze pe zi.
Expertii in domeniul energetic din cele 27 de state membre UE au propus vineri cresterea productiei de gaz in Norvegia, Marea Britanie, Romania si Polonia, pentru a compensa intreruperea livrarilor de gaze rusesti catre Europa, a anuntat vineri Comisia Europeana, citata de AFP.
Principalii producatori de gaze din Romania sunt Petrom si Romgaz.
Potrivit Petrom, compania produce gaze la capacitate maxima, iar o eventuala crestere a productiei poate fi realizata prin investitii masive in explorare si productie.
"Petrom produce de ani de zile la capacitate maxima, iar prioritatea companiei este cresterea productiei prin investitii semnificative in explorare si productie si descoperirea de noi zacaminte", a declarat purtatorul de cuvant al companiei, Dan Pazara.
Productia de gaze in Romania scade anual, pe masura epuizarii naturale a zacamintelor. Totusi, cele doua companii au descoperit anul trecut o serie de zacaminte de gaze, a caror exploatare nu va putea compensa total epuizarea celor existente.
sursa: HotNews
"Cresterea productiei este posibila. De la inceputul crizei noi am suplimentat-o oricum cu 1-1,5 milioane metri cubi pe zi, dar nu putem suplini total lipsa importurilor din Rusia", a spus Stancu.
El a adaugat ca, dupa operarea acestor majorari, productia ar mai putea creste cu maxim 0,5-1 milion metri cubi de gaze pe zi.
Expertii in domeniul energetic din cele 27 de state membre UE au propus vineri cresterea productiei de gaz in Norvegia, Marea Britanie, Romania si Polonia, pentru a compensa intreruperea livrarilor de gaze rusesti catre Europa, a anuntat vineri Comisia Europeana, citata de AFP.
Principalii producatori de gaze din Romania sunt Petrom si Romgaz.
Potrivit Petrom, compania produce gaze la capacitate maxima, iar o eventuala crestere a productiei poate fi realizata prin investitii masive in explorare si productie.
"Petrom produce de ani de zile la capacitate maxima, iar prioritatea companiei este cresterea productiei prin investitii semnificative in explorare si productie si descoperirea de noi zacaminte", a declarat purtatorul de cuvant al companiei, Dan Pazara.
Productia de gaze in Romania scade anual, pe masura epuizarii naturale a zacamintelor. Totusi, cele doua companii au descoperit anul trecut o serie de zacaminte de gaze, a caror exploatare nu va putea compensa total epuizarea celor existente.
sursa: HotNews
Gazele furnizate de Ucraina Bulgariei vor tranzita Romania
Romania a acceptat tranzitul gazului ucrainean pe teritoriul sau spre Bulgaria, a anuntat sambata vicepresedintele Naftogaz, Volodimir Trikolici, citat de publicatia Kyiv Post in editia electronica.
"Am convenit termenii tranzitului cu partea romana, astfel, cred ca problema va fi rezolvata in doua sau trei ore", a precizat Trikolici, potrivit Mediafax.
El a adaugat ca problemele care raman sunt legate de compatibilitatea tehnica a retelelor de transport al gazelor din cele trei tari - Romania, Ucraina si Bulgaria.
Ucraina a acceptat sambata sa furnizeze zilnic doua milioane de metri cubi de gaze din rezervele sale Bulgariei si Republicii Moldova, incepand de sambata. Cele doua tari sunt printre cele mai afectate de intreruperea livrarilor de gaze rusesti.
Naftogaz a inceput sa livreze gaze Republicii Moldova din rezervele sale in cursul zilei. Volumul zilnic de gaze furnizate Republicii Moldova este de 1,5 milioane de metri cubi.
In replica la anuntul ucrainean, Gazprom a apreciat ca Ucraina compenseaza astfel gazul furat la inceputul lunii ianuarie. "Gazprom saluta intentia partii ucrainene de a incepe livrarea catre Republica Moldova si Bulgaria. Aceste livrari sunt o compensatie pentru gazul rusesc pompat ilegat de Ucraina intre 1 si 7 ianuarie 2009", a declarat purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, citat de NewsIn.
sursa
"Am convenit termenii tranzitului cu partea romana, astfel, cred ca problema va fi rezolvata in doua sau trei ore", a precizat Trikolici, potrivit Mediafax.
El a adaugat ca problemele care raman sunt legate de compatibilitatea tehnica a retelelor de transport al gazelor din cele trei tari - Romania, Ucraina si Bulgaria.
Ucraina a acceptat sambata sa furnizeze zilnic doua milioane de metri cubi de gaze din rezervele sale Bulgariei si Republicii Moldova, incepand de sambata. Cele doua tari sunt printre cele mai afectate de intreruperea livrarilor de gaze rusesti.
Naftogaz a inceput sa livreze gaze Republicii Moldova din rezervele sale in cursul zilei. Volumul zilnic de gaze furnizate Republicii Moldova este de 1,5 milioane de metri cubi.
In replica la anuntul ucrainean, Gazprom a apreciat ca Ucraina compenseaza astfel gazul furat la inceputul lunii ianuarie. "Gazprom saluta intentia partii ucrainene de a incepe livrarea catre Republica Moldova si Bulgaria. Aceste livrari sunt o compensatie pentru gazul rusesc pompat ilegat de Ucraina intre 1 si 7 ianuarie 2009", a declarat purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, citat de NewsIn.
sursa
Convorbire Basescu - Parvanov: Bulgaria cere Romaniei sa transporte gratuit gazul pe care il va primi din Ucraina
Presedintele Traian Basescu a fost sunat de omologul bulgar, Gheorghi Parvanov, care i-a cerut ca Romania sa transporte gratuit gazul pe care Bulgaria urmeaza sa-l primeasca din Ucraina, afirma agentia bulgara FOCUS News, care citeaza un comunicat al Presedintiei bulgare, fara a preciza insa cand a avut loc aceasta convorbire telefonica.
Potrivit NewsIn, presedintele bulgar Gheorghi Parvanov a discutat la telefon cu presedintele Traian Basescu pe tema efectelor crizei gazelor asupra economiilor celor doua tari
Referindu-se la decizia Ucrainei de a furniza Bulgariei gaz natural din propriile rezerve, presedintele Parvanov a cerut Romaniei sa asigure tranzitul gratis al gazului natural prin sistemul sau de distributie, daca va fi nevoie.
Pe de alta parte, presedintele Basescu si-a luat angajamentul sa inceapa transportarea gazului natural ucrainean spre Bulgaria de indata ce acesta ajunge la statia de la Isaccea.
Basescu i-a mai spus omologului bulgar ca Romania este gata sa furnizeze pacura si electricitate Bulgariei, daca va avea nevoie.
Cei doi presedinti au fost de acord ca trebuie inceputa construirea instalatiilor de infrastructura necesare astfel incat sa fie interconectate retelele de distributie ale Bulgariei si Romaniei, o idee ce ar putea fi pusa in practica gratie asistentei Uniunii Europene.
Ucraina a anuntat sambata ca va furniza zilnic gaz din rezervele proprii Bulgariei si Republicii Moldova, doua dintre tarile cele mai afectate de sistarea tranzitului de gaz rusesc pe teritoriul ucraineana. Naftogaz a inceput sa furnizeze gaz Republicii Moldova inca de sambata dimineata si va livra acestei tari 1,5 milioane de metri cu cubi de gaz pe zi.
Presa ucraineana a mai scris sambata ca Romania a fost de acord sa tranziteze gazul din rezervele ucrainene spre Bulgaria. "Am convenit cu partea romana asupra termenilor de tranzit, deci cred ca problema se va rezolva in doua sau trei ore", a spus vicepresedintele Naftogaz la un briefing care a avut loc sambata dupa-amiaza, potrivit publicatiei Kyiv Post.
Transgaz: nu am primit nicio comanda privind tranzitul din Ucraina catre Bulgaria
Pe de alta parte, transportatorul roman de gaze, Transgaz, nu a primit nicio comanda privind tranzitul gazelor din Ucraina catre Bulgaria, a declarat duminica directorul general al Transgaz, Ioan Rusu.
"Capacitatea de transport gaze pe una din condcutele Transgaz e rezervata de Bulgaria. Este vorba de o capacitate anuala de 6 miliarde metri cubi gaze. Nu trebuie sa ni se ceara voie sa le transportam gazul, ci trebuie numai sa ni se dea o comanda pentru a face unele demersuri tehnice. Aceasta cantitate de gaze este platita de bulgari. Noi doar il prelaum, il transportam si il predam mai departe Bulgariei, la iesirea din tara", a explicat Rusu.
Acesta a spus ca pana acum nu au primit nici comanda pentru tranzitul gazelor catre Bulgaria.
Ioan Rusu a afirmat ca oricum se asteapta ca in curand sa se ia deciziile pentru reluarea tranzitului de gaze catre Europa.
Bulgaria este 100% dependenta de importul de gaze din Rusia.
sursa
Potrivit NewsIn, presedintele bulgar Gheorghi Parvanov a discutat la telefon cu presedintele Traian Basescu pe tema efectelor crizei gazelor asupra economiilor celor doua tari
Referindu-se la decizia Ucrainei de a furniza Bulgariei gaz natural din propriile rezerve, presedintele Parvanov a cerut Romaniei sa asigure tranzitul gratis al gazului natural prin sistemul sau de distributie, daca va fi nevoie.
Pe de alta parte, presedintele Basescu si-a luat angajamentul sa inceapa transportarea gazului natural ucrainean spre Bulgaria de indata ce acesta ajunge la statia de la Isaccea.
Basescu i-a mai spus omologului bulgar ca Romania este gata sa furnizeze pacura si electricitate Bulgariei, daca va avea nevoie.
Cei doi presedinti au fost de acord ca trebuie inceputa construirea instalatiilor de infrastructura necesare astfel incat sa fie interconectate retelele de distributie ale Bulgariei si Romaniei, o idee ce ar putea fi pusa in practica gratie asistentei Uniunii Europene.
Ucraina a anuntat sambata ca va furniza zilnic gaz din rezervele proprii Bulgariei si Republicii Moldova, doua dintre tarile cele mai afectate de sistarea tranzitului de gaz rusesc pe teritoriul ucraineana. Naftogaz a inceput sa furnizeze gaz Republicii Moldova inca de sambata dimineata si va livra acestei tari 1,5 milioane de metri cu cubi de gaz pe zi.
Presa ucraineana a mai scris sambata ca Romania a fost de acord sa tranziteze gazul din rezervele ucrainene spre Bulgaria. "Am convenit cu partea romana asupra termenilor de tranzit, deci cred ca problema se va rezolva in doua sau trei ore", a spus vicepresedintele Naftogaz la un briefing care a avut loc sambata dupa-amiaza, potrivit publicatiei Kyiv Post.
Transgaz: nu am primit nicio comanda privind tranzitul din Ucraina catre Bulgaria
Pe de alta parte, transportatorul roman de gaze, Transgaz, nu a primit nicio comanda privind tranzitul gazelor din Ucraina catre Bulgaria, a declarat duminica directorul general al Transgaz, Ioan Rusu.
"Capacitatea de transport gaze pe una din condcutele Transgaz e rezervata de Bulgaria. Este vorba de o capacitate anuala de 6 miliarde metri cubi gaze. Nu trebuie sa ni se ceara voie sa le transportam gazul, ci trebuie numai sa ni se dea o comanda pentru a face unele demersuri tehnice. Aceasta cantitate de gaze este platita de bulgari. Noi doar il prelaum, il transportam si il predam mai departe Bulgariei, la iesirea din tara", a explicat Rusu.
Acesta a spus ca pana acum nu au primit nici comanda pentru tranzitul gazelor catre Bulgaria.
Ioan Rusu a afirmat ca oricum se asteapta ca in curand sa se ia deciziile pentru reluarea tranzitului de gaze catre Europa.
Bulgaria este 100% dependenta de importul de gaze din Rusia.
sursa
Criza mondiala nu a afectat, inca, piata constructiilor de locuinte din Romania
In ciuda crizei imobiliare mondiale, riata romaneasca a constructiilor de locuinte a continuat sa fie cea mai dinamica din Uniunea Europeana in 2008, arata un studiu realizat de Comisia Nationala de Prognoza. Astfel, in semestrul I s-a inregistrat o crestere de 33,3%, contributia acestui sector la crearea PIB fiind de 8,1%. In primele opt luni ale anului 2008, activitatea din domeniu s-a amplificat, in termeni reali, cu 31,5% comparativ cu perioada corespunzatoare 2007.
Eurostat, care a centralizat date pentru 13 din cele 27 de state membre, arata ca, in timp ce in intervalul scurs de la inceputul anului sectorul constructiilor a scazut pe ansamblul UE cu 0,04%, iar in tarile din zona euro cu 1,5% ca urmare a crizei financiare internationale, Romania a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere, care depaseste substantial cea de-a doua clasata respectiv Slovenia (22,6%).
Cea mai mare crestere (33,2%) a fost inregistrata pe segmentul constructii nerezidentiale, datorita accentuarii, indeosebi in marile orase, a tendintei de externalizare a spatiilor industriale, de depozitare si comerciale, dar si modernizarii unor scoli si construirii unor sali de sport.
In crestere cu 30,5% fata de perioada similara a anului trecut, constructiile ingineresti detin cea mai mare pondere in cadrul elementelor constitutive ale structurii lucrarilor de constructii (52,2% in categoria constructii noi, 55,6% in categoria reparatii capitale si 73,2% in categoria intretinere si reparatii curente). Aceste ponderi se explica prin derularea unor proiecte de infrastructura de amploare, precum si a lucrarilor de reabilitare si modernizare a infrastructurii rutiere.
Constructiile rezidentiale care detin circa 15% din totalul lucrarilor de constructii, au fost in crestere cu 32,3% fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, ca urmare a extinderii rapide a stocului de spatii locative.
Un indicator important pentru dinamica sectorului imobiliar, atat pentru situatia actuala, cat si pentru cea viitoare, este numarul de autorizatii acordate pentru constructia de cladiri rezidentiale.
* In primele opt luni ale anului 2008 acestea s-au cifrat la 41.290, in crestere cu 11,2% fata de perioada similara din 2007.
* In august 2008 au fost eliberate 6.057 autorizatii, ritmul de crestere fiind mai temperat, de 3,7% comparativ cu iulie 2008 si respectiv 8,7% fata de august 2007.
* Din totalul autorizatiilor pentru construirea de cladiri rezidentiale eliberate in august, 61,7% sunt pentru zona rurala, mentinandu-se trendul din luna precedenta.
Suprafata medie utila pe autorizatie de constructie emisa pentru cladirile rezidentiale a fost, in august 2008, de 211,5 metri patrati, fata de numai 195,7 metri patrati in aceeasi luna din 2007.
Numarul autorizatiilor de construire locuinte s-a majorat, in primele 8 luni ale anului trecut, cu 66,1% fata de perioada similara 2007.
De remarcat este si faptul ca suportul pentru aceasta evolutie l-a avut de aceasta data cresterea cu 82,2% a autorizatiilor acordate in mediul urban (56,2% din total, fata de 51,3% in perioada similara 2007).
Peste 95% din autorizatiile pentru cladiri rezidentiale au fost eliberate pentru cladiri individuale cu o singura locuinta. Astfel, aproape 40.000 dintre cladirile rezidentiale noi din 2008 si cele care urmeaza a fi terminate in 2009 sunt constructii unifamiliale.
De asemenea, se constata an de an o majorare a autorizatiilor emise pentru ansamblurile rezidentiale.
* in primele 8 luni ale anului 2007 au fost emise 1.315autorizatii
* in aceeasi perioada din 2008 au fost emise 1.925 autorizatii.
Acest lucru "ne indreptateste sa consideram ca locuintele din ansamblurile rezidentiale vor avea o pondere mult mai mare in urmatorii ani", sustine CNP.
Numarul de locuinte terminate
* in semestrul I 2008 s-au finalizat 22.253 locuinte, comparativ cu 16.926 in semestrul I 2007
* 52,8% dintre acestea au fost date in folosinta in mediul rural
* In intervalul ianuarie – iunie 2008 cele mai multe locuinte terminate au fost realizate din fonduri private (94,6%).
Locuinte aflate in executie
* La 30 iunie 2008, se aflau in executie 140.836, in crestere cu aproximativ 30% fata de aceeasi data a anului anterior.
* La un timp mediu de executie de un 1 an, rezulta ca pana la finele semestrului I 2009 peste 70.000 locuinte noi vor fi terminate .
In trimestrul II 2008, indicii de cost in constructii au urcat cu 17,6% fata de aceeasi perioada a anului 2007, cel mai mare avans fiind inregistrat la cladirile nerezidentiale – 18,6%, in timp ce costurile pentru constructiile ingineresti s-au majorat cu 17,2%, iar pentru cladirile rezidentiale cu 17%.
sursa
Eurostat, care a centralizat date pentru 13 din cele 27 de state membre, arata ca, in timp ce in intervalul scurs de la inceputul anului sectorul constructiilor a scazut pe ansamblul UE cu 0,04%, iar in tarile din zona euro cu 1,5% ca urmare a crizei financiare internationale, Romania a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere, care depaseste substantial cea de-a doua clasata respectiv Slovenia (22,6%).
Cea mai mare crestere (33,2%) a fost inregistrata pe segmentul constructii nerezidentiale, datorita accentuarii, indeosebi in marile orase, a tendintei de externalizare a spatiilor industriale, de depozitare si comerciale, dar si modernizarii unor scoli si construirii unor sali de sport.
In crestere cu 30,5% fata de perioada similara a anului trecut, constructiile ingineresti detin cea mai mare pondere in cadrul elementelor constitutive ale structurii lucrarilor de constructii (52,2% in categoria constructii noi, 55,6% in categoria reparatii capitale si 73,2% in categoria intretinere si reparatii curente). Aceste ponderi se explica prin derularea unor proiecte de infrastructura de amploare, precum si a lucrarilor de reabilitare si modernizare a infrastructurii rutiere.
Constructiile rezidentiale care detin circa 15% din totalul lucrarilor de constructii, au fost in crestere cu 32,3% fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, ca urmare a extinderii rapide a stocului de spatii locative.
Un indicator important pentru dinamica sectorului imobiliar, atat pentru situatia actuala, cat si pentru cea viitoare, este numarul de autorizatii acordate pentru constructia de cladiri rezidentiale.
* In primele opt luni ale anului 2008 acestea s-au cifrat la 41.290, in crestere cu 11,2% fata de perioada similara din 2007.
* In august 2008 au fost eliberate 6.057 autorizatii, ritmul de crestere fiind mai temperat, de 3,7% comparativ cu iulie 2008 si respectiv 8,7% fata de august 2007.
* Din totalul autorizatiilor pentru construirea de cladiri rezidentiale eliberate in august, 61,7% sunt pentru zona rurala, mentinandu-se trendul din luna precedenta.
Suprafata medie utila pe autorizatie de constructie emisa pentru cladirile rezidentiale a fost, in august 2008, de 211,5 metri patrati, fata de numai 195,7 metri patrati in aceeasi luna din 2007.
Numarul autorizatiilor de construire locuinte s-a majorat, in primele 8 luni ale anului trecut, cu 66,1% fata de perioada similara 2007.
De remarcat este si faptul ca suportul pentru aceasta evolutie l-a avut de aceasta data cresterea cu 82,2% a autorizatiilor acordate in mediul urban (56,2% din total, fata de 51,3% in perioada similara 2007).
Peste 95% din autorizatiile pentru cladiri rezidentiale au fost eliberate pentru cladiri individuale cu o singura locuinta. Astfel, aproape 40.000 dintre cladirile rezidentiale noi din 2008 si cele care urmeaza a fi terminate in 2009 sunt constructii unifamiliale.
De asemenea, se constata an de an o majorare a autorizatiilor emise pentru ansamblurile rezidentiale.
* in primele 8 luni ale anului 2007 au fost emise 1.315autorizatii
* in aceeasi perioada din 2008 au fost emise 1.925 autorizatii.
Acest lucru "ne indreptateste sa consideram ca locuintele din ansamblurile rezidentiale vor avea o pondere mult mai mare in urmatorii ani", sustine CNP.
Numarul de locuinte terminate
* in semestrul I 2008 s-au finalizat 22.253 locuinte, comparativ cu 16.926 in semestrul I 2007
* 52,8% dintre acestea au fost date in folosinta in mediul rural
* In intervalul ianuarie – iunie 2008 cele mai multe locuinte terminate au fost realizate din fonduri private (94,6%).
Locuinte aflate in executie
* La 30 iunie 2008, se aflau in executie 140.836, in crestere cu aproximativ 30% fata de aceeasi data a anului anterior.
* La un timp mediu de executie de un 1 an, rezulta ca pana la finele semestrului I 2009 peste 70.000 locuinte noi vor fi terminate .
In trimestrul II 2008, indicii de cost in constructii au urcat cu 17,6% fata de aceeasi perioada a anului 2007, cel mai mare avans fiind inregistrat la cladirile nerezidentiale – 18,6%, in timp ce costurile pentru constructiile ingineresti s-au majorat cu 17,2%, iar pentru cladirile rezidentiale cu 17%.
sursa
Cealaltă faţă a crizei financiare
Investitorii care dispun, în acest moment, de lichidităţi ar putea avea de câştigat. Case mai ieftine, acţiuni la preţuri de nimic pe bursă şi dobânzi bune la depozite. Iată câteva din oportunităţile ivite pentru cei pe care criza financiară i-a prins cu bani cash.
Criza imobiliară de anul trecut s-a dovedit a fi o adevărată mană cerească pentru investitorii care au dispus de lichidităţi, în condiţiile înăspririi fără precedent a normelor de acordare a creditelor.
Locuinţele, mai ieftine cu până la 25.000 de euro
Preţurile bunurilor imobiliare au scăzut într-un mod spectaculos în perioada martie – decembrie 2008, mai ales la apartamentele construite înainte de 1989.
Spre exemplu, o locuinţă veche cu două camere situată într-un bloc „comunist” din Arad costa, în martie, între 40.000 şi 65.000 de euro. În decembrie, aceeaşi unitate locativă putea fi cumpărată la un preţ situat în intervalul 35.000 – 47.000 de euro.
Baia Mare, Botoşani, Râmnicu Vâlcea, Galaţi, Iaşi, Satu Mare, Târgu Mureş şi Timişoara sunt alte oraşe mari din ţară în care preţurile au scăzut, cu sume cuprinse între 2.000 şi 25.000 de euro. Cu toate acestea, panta descendentă a preţurilor nu a adus cu sine şi un reviriment general al numărului de tranzacţii, aşa cum sperau actorii implicaţi în piaţa imobiliară.
Piaţa nu s-a blocat însă total. „Luna septembrie a fost prima în care preţurile au stagnat, după deprecierea care a început în prima parte a anului. Preţul scăzut a fost un factor determinant în decizia de a achiziţiona un apartament vechi şi atunci s-a simţit, pentru prima dată după multă vreme, o tendinţă de îmbunătăţire a volumului de tranzacţii.
Clienţii care au achiziţionat la vremea respectivă au fost investitori care dispuneau de lichidităţi şi care au dorit să profite de preţurile scăzute ”, spune Virginia Herţa, manager al agenţiei imobiliare băimărene GMG IMO. În privinţa terenurilor, pretenţiile financiare ale proprietarilor au rămas în general constante, fapt care a dus la o scădere fără precedent a volumului de tranzacţii.
Cele mai mari scăderi de preţ pe acest segment s-au înregistrat în Arad şi Galaţi, cu sume cuprinse între 400 şi 500 de euro pe metru pătrat.
„Căpşunarii”, cauză de diminuare a preţurilor
Printre cauzele scăderii costurilor la apartamentele vechi se numără şi pierderea interesului românilor care muncesc în străinătate pentru apartamentele vechi. Mai mult, aceştia au scos la vânzare locuinţele de acest tip pe care le deţineau deja, fapt ce a dus la o creştere spectaculoasă a ofertei. Oraşele care s-au confruntat cu această problemă sunt Baia Mare, Târgu Mureş, Botoşani, Satu Mare, Galaţi.
„Cei care sunt plecaţi în străinătate la muncă nu mai aduc bani în ţară. Ei s-au stabilit acolo şi vor să cumpere locuinţe unde trăiesc şi muncesc. Pentru asta, au scos la vânzare proprietăţile pe care le au aici, ceea ce a dus la o creştere a ofertei, implicit la o scădere a preţului”,explică Maricel Maxim, director al agenţiei botoşănene Credit Imob.
Top 3 scăderi de preţ
Baia Mare este campioana scăderilor de preţ la apartamentele cu trei camere. O astfel de locuinţă costa în decembrie cel mult 60.000 de euro, cu 25.000 de euro mai puţin decât în martie. Satu Mare ocupă locul doi al acestui top, cu scăderi ce au atins pragul de 20.000 de euro.
Pe locul trei se clasează Galaţiul, unde preţul acestui tip de apartament a scăzut, în 2008, cu 15.000 de euro.
La garsoniere, primul loc în topul diminuărilor de preţ este ocupat de Piteşti, cu o scădere de 20.000 de euro, urmat de Timişoara şi Cluj, cu câte 10.000 de euro.
Câştiguri mari la plasamente
Turbulenţele induse de criza financiară pot aduce şi beneficii clienţilor băncilor. Dacă unii dintre aceştia au de suferit din cauza ratelor tot mai mari la credite, alţii pot profita de dobânzile în creştere la produsele de economisire, fie ele depozite sau conturi de economii.
Reducerea liniilor de finanţare din partea băncilor-mamă a făcut ca tot mai multe instituţii de credit locale să resimtă lipsa de lichiditate şi să se orienteze spre atragerea de resurse de pe piaţa internă.
Astfel, promovarea depozitelor a devenit tot mai agresivă, iar finalul de an a culminat cu un val de promoţii care se prelungesc până în prima sau chiar a doua lună din 2009. Bonificaţii cresc de la o zi la alta atingând noi maxime.
Depozitele în monedă naţională sunt remunerate cu dobânzi de până la 15-16% pe an, în timp ce economiile în euro se răsplătesc chiar şi cu 7,5% pe an. Tot ca o veste bună în acest sens se înscrie şi decizia Guvernului de a nu mai percepe impozit pe câştigurile obţinute din dobânda la depozite.
Iar ca o perdea de protecţie, plafonul minim de garantare a depozitelor a fost majorat, la finalul anului trecut, de la 20.000 de euro la un nivel de 50.000 de euro. Această măsură a fost luată la nivel comunitar, plafonul depăşind în unele state nivelul de 100.000 de euro.
Acţiuni foarte ieftine
În 2008, acţiunile tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au pierdut, în medie, peste 70%, iar titlurile celor cinci Societăţi de investiţii financiare (SIF) – 84,05%. BVB a ajuns, astfel, ieftină ţinând cont de actualele preţuri de tranzacţionare.
Ca o măsură reparatorie pentru pierderile suferite în 2008, au fost suspendate toate impozitele pe câştigurile obţinute pe piaţa de capital de pe întreg anul 2009. Investitorii pe piaţa românească nu mai au de plătitacum nici impozitul de 1%, aplicat pentru deţinerile mai mari de un an, nici cota de 16% pentru cele mai mici de un an.
Mai multe preţuri mici la raft
Retailerii vor combate criza cu preţuri mai mici, un avantaj pe care clienţii îl pot resimţi imediat în portofel. Nu vă gândiţi însă că vor accepta să îşi reducă marja de profit, ci vor aduce la rafturi produse de calitate mai slabă.
O soluţie pentru ei par să fie mărcile proprii ale lanţurilor de supermarketuri şi hipermarketuri, aşa cum sunt Marca No.1 a Carrefour, Aro a Metro, Tip a lanţului Real, marca Winny a Cora sau 365 a Mega Image.
Marca No.1, pe trend ascendent
Deşi în urmă cu câteva luni aceste produse începeau să înregistreze scăderi ale vânzărilor, motivul invocat de clienţii românii fiind că sunt prea ieftine şi de o calitate îndoielnică, acum au revenit pe un trend ascendent.
„În condiţiile în care mai toate companiile raportează, în această perioadă, pierderi şi vânzări sub aşteptări, ce companie sfidează acest trend? Wal-Mart! Cu strategia corectă şi o bună poziţionare, retailerii - şi nu numai - pot răzbate prin criză cu impact minim”, rezumă Emanuel Sanda, directorul companiei de cercetare de piaţă Nielsen, tendinţele de schimbare în acest segment.
Începând cu zilele acestea, Auchan se alătură celorlalţi nouă retaileri din piaţă care aduc la rafturi produse sub marcă proprie. Deocamdată, este vorba doar despre şampanie şi câteva produse alimentare cu specific franţuzesc, dar gama de produse se va mări considerabil, în curând.
Potrivit şefului de la Auchan, Regis Mougel, magazinele de tip discounter – aşa cum este şi lanţul francez - vor avea cel mai mult de câştigat de pe urma crizei economice.
„În România se resimte deja o scădere a puterii de cumpărare, iar, în aceste condiţii, românii se vor îndrepta spre produse mai ieftine. Sunt convins că la Auchan vor continua să se vândă bine alimentele, în timp ce electrocasnicele înregistrează deja o scădere importantă”, a mai adăugat francezul.
sursa: Adevarul
Criza imobiliară de anul trecut s-a dovedit a fi o adevărată mană cerească pentru investitorii care au dispus de lichidităţi, în condiţiile înăspririi fără precedent a normelor de acordare a creditelor.
Locuinţele, mai ieftine cu până la 25.000 de euro
Preţurile bunurilor imobiliare au scăzut într-un mod spectaculos în perioada martie – decembrie 2008, mai ales la apartamentele construite înainte de 1989.
Spre exemplu, o locuinţă veche cu două camere situată într-un bloc „comunist” din Arad costa, în martie, între 40.000 şi 65.000 de euro. În decembrie, aceeaşi unitate locativă putea fi cumpărată la un preţ situat în intervalul 35.000 – 47.000 de euro.
Baia Mare, Botoşani, Râmnicu Vâlcea, Galaţi, Iaşi, Satu Mare, Târgu Mureş şi Timişoara sunt alte oraşe mari din ţară în care preţurile au scăzut, cu sume cuprinse între 2.000 şi 25.000 de euro. Cu toate acestea, panta descendentă a preţurilor nu a adus cu sine şi un reviriment general al numărului de tranzacţii, aşa cum sperau actorii implicaţi în piaţa imobiliară.
Piaţa nu s-a blocat însă total. „Luna septembrie a fost prima în care preţurile au stagnat, după deprecierea care a început în prima parte a anului. Preţul scăzut a fost un factor determinant în decizia de a achiziţiona un apartament vechi şi atunci s-a simţit, pentru prima dată după multă vreme, o tendinţă de îmbunătăţire a volumului de tranzacţii.
Clienţii care au achiziţionat la vremea respectivă au fost investitori care dispuneau de lichidităţi şi care au dorit să profite de preţurile scăzute ”, spune Virginia Herţa, manager al agenţiei imobiliare băimărene GMG IMO. În privinţa terenurilor, pretenţiile financiare ale proprietarilor au rămas în general constante, fapt care a dus la o scădere fără precedent a volumului de tranzacţii.
Cele mai mari scăderi de preţ pe acest segment s-au înregistrat în Arad şi Galaţi, cu sume cuprinse între 400 şi 500 de euro pe metru pătrat.
„Căpşunarii”, cauză de diminuare a preţurilor
Printre cauzele scăderii costurilor la apartamentele vechi se numără şi pierderea interesului românilor care muncesc în străinătate pentru apartamentele vechi. Mai mult, aceştia au scos la vânzare locuinţele de acest tip pe care le deţineau deja, fapt ce a dus la o creştere spectaculoasă a ofertei. Oraşele care s-au confruntat cu această problemă sunt Baia Mare, Târgu Mureş, Botoşani, Satu Mare, Galaţi.
„Cei care sunt plecaţi în străinătate la muncă nu mai aduc bani în ţară. Ei s-au stabilit acolo şi vor să cumpere locuinţe unde trăiesc şi muncesc. Pentru asta, au scos la vânzare proprietăţile pe care le au aici, ceea ce a dus la o creştere a ofertei, implicit la o scădere a preţului”,explică Maricel Maxim, director al agenţiei botoşănene Credit Imob.
Top 3 scăderi de preţ
Baia Mare este campioana scăderilor de preţ la apartamentele cu trei camere. O astfel de locuinţă costa în decembrie cel mult 60.000 de euro, cu 25.000 de euro mai puţin decât în martie. Satu Mare ocupă locul doi al acestui top, cu scăderi ce au atins pragul de 20.000 de euro.
Pe locul trei se clasează Galaţiul, unde preţul acestui tip de apartament a scăzut, în 2008, cu 15.000 de euro.
La garsoniere, primul loc în topul diminuărilor de preţ este ocupat de Piteşti, cu o scădere de 20.000 de euro, urmat de Timişoara şi Cluj, cu câte 10.000 de euro.
Câştiguri mari la plasamente
Turbulenţele induse de criza financiară pot aduce şi beneficii clienţilor băncilor. Dacă unii dintre aceştia au de suferit din cauza ratelor tot mai mari la credite, alţii pot profita de dobânzile în creştere la produsele de economisire, fie ele depozite sau conturi de economii.
Reducerea liniilor de finanţare din partea băncilor-mamă a făcut ca tot mai multe instituţii de credit locale să resimtă lipsa de lichiditate şi să se orienteze spre atragerea de resurse de pe piaţa internă.
Astfel, promovarea depozitelor a devenit tot mai agresivă, iar finalul de an a culminat cu un val de promoţii care se prelungesc până în prima sau chiar a doua lună din 2009. Bonificaţii cresc de la o zi la alta atingând noi maxime.
Depozitele în monedă naţională sunt remunerate cu dobânzi de până la 15-16% pe an, în timp ce economiile în euro se răsplătesc chiar şi cu 7,5% pe an. Tot ca o veste bună în acest sens se înscrie şi decizia Guvernului de a nu mai percepe impozit pe câştigurile obţinute din dobânda la depozite.
Iar ca o perdea de protecţie, plafonul minim de garantare a depozitelor a fost majorat, la finalul anului trecut, de la 20.000 de euro la un nivel de 50.000 de euro. Această măsură a fost luată la nivel comunitar, plafonul depăşind în unele state nivelul de 100.000 de euro.
Acţiuni foarte ieftine
În 2008, acţiunile tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au pierdut, în medie, peste 70%, iar titlurile celor cinci Societăţi de investiţii financiare (SIF) – 84,05%. BVB a ajuns, astfel, ieftină ţinând cont de actualele preţuri de tranzacţionare.
Ca o măsură reparatorie pentru pierderile suferite în 2008, au fost suspendate toate impozitele pe câştigurile obţinute pe piaţa de capital de pe întreg anul 2009. Investitorii pe piaţa românească nu mai au de plătitacum nici impozitul de 1%, aplicat pentru deţinerile mai mari de un an, nici cota de 16% pentru cele mai mici de un an.
Mai multe preţuri mici la raft
Retailerii vor combate criza cu preţuri mai mici, un avantaj pe care clienţii îl pot resimţi imediat în portofel. Nu vă gândiţi însă că vor accepta să îşi reducă marja de profit, ci vor aduce la rafturi produse de calitate mai slabă.
O soluţie pentru ei par să fie mărcile proprii ale lanţurilor de supermarketuri şi hipermarketuri, aşa cum sunt Marca No.1 a Carrefour, Aro a Metro, Tip a lanţului Real, marca Winny a Cora sau 365 a Mega Image.
Marca No.1, pe trend ascendent
Deşi în urmă cu câteva luni aceste produse începeau să înregistreze scăderi ale vânzărilor, motivul invocat de clienţii românii fiind că sunt prea ieftine şi de o calitate îndoielnică, acum au revenit pe un trend ascendent.
„În condiţiile în care mai toate companiile raportează, în această perioadă, pierderi şi vânzări sub aşteptări, ce companie sfidează acest trend? Wal-Mart! Cu strategia corectă şi o bună poziţionare, retailerii - şi nu numai - pot răzbate prin criză cu impact minim”, rezumă Emanuel Sanda, directorul companiei de cercetare de piaţă Nielsen, tendinţele de schimbare în acest segment.
Începând cu zilele acestea, Auchan se alătură celorlalţi nouă retaileri din piaţă care aduc la rafturi produse sub marcă proprie. Deocamdată, este vorba doar despre şampanie şi câteva produse alimentare cu specific franţuzesc, dar gama de produse se va mări considerabil, în curând.
Potrivit şefului de la Auchan, Regis Mougel, magazinele de tip discounter – aşa cum este şi lanţul francez - vor avea cel mai mult de câştigat de pe urma crizei economice.
„În România se resimte deja o scădere a puterii de cumpărare, iar, în aceste condiţii, românii se vor îndrepta spre produse mai ieftine. Sunt convins că la Auchan vor continua să se vândă bine alimentele, în timp ce electrocasnicele înregistrează deja o scădere importantă”, a mai adăugat francezul.
sursa: Adevarul
Criza financiară ar putea amâna adoptarea euro
Actuala criză financiară din SUA ar putea afecta adoptarea monedei euro în România în 2014. Impactul pe care criza îl va avea până în acel an este, însă, prematur de evaluat. “E prematur să vedem toate detaliile crizei financiare şi impactul asupra României până în 2014.
Potenţialul crizei este destul de mare şi s-ar putea ca o bună parte din elementele care dau configuraţia sistemului mondial din prezent să se schimbe până atunci”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la sfârşitul săptămânii trecute, citat de Mediafax.
El a subliniat că această criză nu va afecta direct România, nu pentru că ţara noastră are un sistem financiar primitiv, ci pentru că băncile româneşti s-au ferit de produsele “toxice” de creditare, iar normele băncii centrale în privinţa creditării au fost mai severe.
“Pe de altă parte, nu aveau nevoie să caute asemenea produse sofisticate, întrucât piaţa românească, în plină expansiune, oferea suficiente oportunităţi de câştig din produse clasice. Indirect, însă, efectul există, fiind vorba de panică. Indirect, oricând pot să apară efecte”, a adăugat Isărescu.
Perspective bune pe plan intern
Potrivit planificărilor băncii centrale, România ar trebui să intre în ERM 2 (Exchange Rate Mechanism - mecanismul cursului de schimb) în 2012 şi să adopte moneda unică europeană în orizontul anului 2014. Înainte de intrarea în ERM 2, ţara noastră trebuie să facă dovada că poate menţine nivelul sustenabil al inflaţiei.
În anul acesta, deşi ţinta băncii centrale privind inflaţia este de 3,8% plus/minus un punct procentual, oficialii BNR estimează că inflaţia nu va coborî sub 6,3%. În ciuda presiunilor inflaţioniste puternice manifestate anul acesta, creşterea economică a bătut recordul unui avans de 8,8% în primul semestru.
sursa: Adevarul
Potenţialul crizei este destul de mare şi s-ar putea ca o bună parte din elementele care dau configuraţia sistemului mondial din prezent să se schimbe până atunci”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la sfârşitul săptămânii trecute, citat de Mediafax.
El a subliniat că această criză nu va afecta direct România, nu pentru că ţara noastră are un sistem financiar primitiv, ci pentru că băncile româneşti s-au ferit de produsele “toxice” de creditare, iar normele băncii centrale în privinţa creditării au fost mai severe.
“Pe de altă parte, nu aveau nevoie să caute asemenea produse sofisticate, întrucât piaţa românească, în plină expansiune, oferea suficiente oportunităţi de câştig din produse clasice. Indirect, însă, efectul există, fiind vorba de panică. Indirect, oricând pot să apară efecte”, a adăugat Isărescu.
Perspective bune pe plan intern
Potrivit planificărilor băncii centrale, România ar trebui să intre în ERM 2 (Exchange Rate Mechanism - mecanismul cursului de schimb) în 2012 şi să adopte moneda unică europeană în orizontul anului 2014. Înainte de intrarea în ERM 2, ţara noastră trebuie să facă dovada că poate menţine nivelul sustenabil al inflaţiei.
În anul acesta, deşi ţinta băncii centrale privind inflaţia este de 3,8% plus/minus un punct procentual, oficialii BNR estimează că inflaţia nu va coborî sub 6,3%. În ciuda presiunilor inflaţioniste puternice manifestate anul acesta, creşterea economică a bătut recordul unui avans de 8,8% în primul semestru.
sursa: Adevarul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
