Criza financiară în România

Ciudat sau nu, pe fondul informatiilor tot mai alarmante privind criza financiara, site-urile din categoria Comert electronic au cunoscut o crestere accelerata.

Evolutia numarului de site-uri active

Din punct de vedere ale numarului de site-uri active, categoria Afaceri/Comert s-a impus detasat in fata categoriei Comert electronic, pe intreg parcursul anului 2008:


- ianuarie 2008: 6.014 site-uri active in categoria Afaceri/Comert din trafic.ro fata de 1.801 in categoria Comert electronic;
- decembrie 2008: 7.298 site-uri active in categoria Afaceri/Comert din trafic.ro, doar 2.526 in categoria Comert electronic.

Cat priveste, insa, cresterea procentuala, observam ca, in 2008, in timp ce numarul de site-uri active din categoria Afaceri/Comert a crescut cu doar 21,35%, cel din categoria Comert electronic a crescut cu 40,25% (click pe imagine pentru marire).

Comertul electronic: crestere pe fondul crizei

Evolutia numarului de vizitatori pentru cele doua categorii ofera cateva informatii interesante:

- in primele luni din 2008, numarul de vizitatori inregistrati de ambele categorii a avut o tendinta descendenta;
- categoria Afaceri/Comert a cunoscut o descrestere abrupta si, in perioada aprilie 2008 - august 2008, numarul de vizitatori ai celor doua categorii a fost aproximativ egal;
- la finalul lunii august, cand mass-media au inceput sa vorbeasca despre criza financiara mondiala, ambele categorii au cunoscut o tendinta ascendenta in prvinta numarului de vizitatori. Cresterea categoriei Comert electronic a fost mai sustinuta, aceasta depasind, pentru prima data, categoria Afaceri/Comert;
- in octombrie, luna in care criza financiara a devenit subiectul predilect in mass-media, in timp ce numarul de vizitatori al categoriei Comert electronic a continuat sa creasca, cel din categoria Afaceri/Comert a intrat din nou intr-o curba descendenta;
- desi evolutia din luna decembrie poate fi explicata prin comportamentul pe care utilizatorii il au de obicei in aceasta perioada a anului, evolutia celor doua categorii in ultima perioada a anului 2008 indica un interes crescand fata de site-urile din categoria Comert electronic.

(sursa: Trafic)

Mişcările sociale par a lovi Europa din toate părţile, chiar dacă la bază nu au aceeaşi rădăcină. Însă, pe fondul actualei crizei economice, tensiunile sociale au găsit un teren propice pentru a destabiliza mai multe guverne europene. Deşi cauzele sunt diferite, rezultatele sunt similare: proteste violente, pagube materiale şi, mai nou, chiar atacarea oficialilor cu rang înalt în unele state.

Europenii se pregătesc pentru ce e mai rău

Chiar dacă au ignorat de câteva luni semnele tot mai îngrijorătoare cu privire la nemulţumirile multora dintre europenii – care sărăcesc, de la o zi la alta, pe fondul crizei – liderii din UE şi-au dat seama de pericolul ce pândeşte stabilitatea comunităţii „Celor 27”. Şefii de stat şi de guvern intenţionează să discute, în cadrul unei reuniuni de urgenţă programată pentru luna martie, problema revoltelor sociale şi a protestelpr violente, informează „The Telegraph”. Potrivit unui oficial de rang înalt al UE, liderii europeni vor discuta în cadrul summitului din martie problema revoltelor sociale pe fondul creşterii şomajului în Europa şi al reducerii programelor sociale. Ei au conştientizat, odată cu revoltele sociale care afectează deja Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Grecia şi Islanda, că este necesară o abordare concertată pe plan comunitar. „Există probleme. UE le împărtăşeşte. Este una dintre marile provocări al Consiliului de primăvară", a precizat sursa citată.

Islanda – premierul era să fie luat la bătaie de protestatari

Mobilizarea liderilor europeni riscă, în unele cazuri, să vină prea târziu. „Sindromul grecesc”, aşa cum au fost denumite mişcările violente ale tinerilor eleni, susţinuţi din umbră de grupări de extrema-stângă, riscă să ajungă şi în alte state europene, chiar dacă va îmbrăca forma recesiunii. Şomajul, creşterea preţurilor şi o putere de cumpărare tot mai mică va „paraşuta” Europa în centrul unui haos social. Efectele puternice şi perverse ale crizei sunt, în prezent, cel mai greu resimţite de Islanda, unde acţiunile de protest împotriva politicilor economice ale Executivului au luat forme atât de dure încât chiar premierul era să fie bătut de manifestanţi.

Scăpat ca prin urechile acului de aghiotanţii săi, Geir Haarde le-a dat protestatarilor ce şi-au dorit: va organiza alegeri legislative anticipate şi nici nu va mai candida (din „motive personale”), relatează AFP. Situaţia însă rămâne dramatică pentru cei 320.000 de locuitori ai insulei în condiţiile în care este primul stat european unde sistemul s-a prăbuşit ca urmare a crizei financiare globale. Guvernul de la Reykjavík a fost nevoit să naţionalizeze trei mari bănci din ţară - Kaupthing, Landsbank şi Glitnir - pentru a împiedica un eventual colaps economic.

Grecia, „divizată” de tractoare

Nici în Grecia, tensiunile sociale nu au putut fi dezamorsate, chiar dacă autorităţile au aplicat „modelul” rusesc al arestărilor în masă în cazul protestelor studenţilor. Începând de ieri manifestaţiile au luat o nouă turnură, mii de agricultori eleni blocând drumurile care leagă sudul ţării de nord. „Rupând” Grecia în două, prostestatarii au transmis Executivului că sunt, în continuare, nemulţumiţi de scăderea preţurilor agricole, în pofida anunţului Guvernului, privind ajutoare estimate la 500 de milioane de euro, relatează AFP. În nordul Greciei, manifestanţii au blocat şi frontiera greco-bulgară, unde cozi lungi de maşini se întindeau de cele două părţi ale frontierei şi pe autostrada Egnatia care duce spre Turcia.

(sursa: Ziarul Gandul)

Ministrul maghiar de finante, Janos Veres, a declarat ca Ungaria nu va intra in faliment, dupa ce forintul s-a depreciat miercuri pana la nivelul record de 312,25 forinti pentru un euro, informeaza MTI.

intr-o declaratie, Veres a spus ca Banca Centrala detine rezerve de peste 20 de miliarde de euro, garantandu-se astfel o finantare constanta. Mai mult ministrul considera ca deprecierea monedei nationale este rezultatul unei campanii alarmiste provenite din lipsa increderii in economiile blocului estic.

Agentiile de rating sustin in mod constant ca economiile din zona se confrunta cu cea mai mare criza de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

sursa: Hotnews

Vânzările de pe piaţa rezidenţială ar putea să fie revigorate dacă dezvoltatorii ar accepta în schimbul locuinţelor noi o proprietate veche care să îndeplinească anumite criterii de evaluare şi care să fie vândută ulterior, plus o diferenţă, consideră analiştii imobiliari. „În schimbul locuinţelor noi, dezvoltatorii ar putea accepta o proprietate veche, care să îndeplinească anumite criterii de evaluare, plus o diferenţă de cash …

sursa: crizafinanciara.com

Vanzarea participatiilor la Asiban, Banca Italo-Romena si activitatile de asigurari a dus profitul net dupa impozitare si plata intereselor minoritare al grupului BCR la 2,03 miliarde lei(541 milioane euro) in 2008, iar excluzand aceste venituri, profitul net dupa impozitare a ajuns la 1,3 miliarde lei, potrivit NewsIn.
Astfel, anul trecut, profitul net raportat dupa impozitare si plata intereselor minoritare (inclusiv activitatile intrerupte) a crescut cu 119,8%, la 2,03 miliarde lei (541 milioane euro), de la 924,8 milioane lei (276,5 milioane euro) in 2007, au anuntat vineri reprezentantii bancii.
Rezultatul net pe 2008 include profitul dupa impozitare din activitatile intrerupte, in valoare de 504 milioane lei (127,1 milioane echivalent euro calculat cu rata de schimb valutar de la data tranzactiei).

Excluzand veniturile exceptionale rezultate din vanzarea participatiilor minoritare ale BCR in compania romaneasca de asigurari Asiban si in Banca Italo-Romena, precum si pe cele provenite din vanzarea activitatii de asigurari a BCR, care au totalizat dupa impozitare 745,9 milioane lei (192,6 milioane euro), profitul net al BCR dupa impozitare a avansat cu 39%, pana la 1,29 miliarde lei (348,8 milioane euro), fata de profitul net dupa impozitare inregistrat in 2007.

"Performanta la nivelul activitatilor de baza s-a imbunatatit semnificativ, ca urmare a finalizarii programului de dezvoltare si integrare in Erste Group. Astfel ca acum BCR are o situatie foarte buna care ii permite sa raspunda in mod corespunzator provocarilor generate de climatul operational atat de diferit din aceasta perioada", a declarat presedintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels.

Profitul inainte de impozitare (exclusiv activitatile intrerupte – si anume vanzarea activitatii de asigurari a BCR) a crescut cu 66,9%, de la 1,1 miliarde lei (329,7 milioane euro) in 2007 la 1,84 miliarde lei (498,3 milioane euro) in 2008.

Activele totale ale grupului BCR au avansat cu 9% anul trecut, pana la 69,08 miliarde lei la 31 decembrie 2008, de la 63,36 miliarde lei la finalul lui 2007.

In echivalent euro, activele grupului au scazut usor, la 17,17 miliarde euro la finalul anului trecut, comparativ cu 17,56 miliarde euro la sfarsitul lui 2007.

Profitul operational a crescut cu 88,8%, sustinut de o diminuare cu 1,4% a cheltuielilor administrative generale si de o crestere a veniturilor operationale de aproape 37% fata de anul precedent.

Veniturile operationale (exclusiv vanzarea activitatii de asigurari a BCR) au sporit cu 36,9%, de la 3 miliarde lei (919,9 milioane euro), la 4,2 miliarde lei (1,14 miliarde euro).

Cheltuielile administrative generale (inclusiv cheltuielile cu personalul, alte cheltuieli administrative si cheltuieli cu amortizarea activelor fixe ) au scazut cu 1,4%, de la 1,77 miliarde lei (528,8 milioane euro), la 1,74 miliarde lei (472 milioane euro).

Raportul cost/venituri s-a imbunatatit la 41,4% de la 57,5% la sfarsitul anului 2007, valoare mai buna decat tinta de 46,9% propusa pentru sfarsitul lui 2008. Rentabilitatea capitalului propriu a crescut "conform asteptarilor", la 38,2% in 2008, comparativ cu 20,6% in 2007.

"Imbunatirea eficientei BCR se datoreaza in principal cresterii profitului net, obtinuta prin sporirea semnificativa a veniturilor operationale, sustinuta de masuri eficiente de reducere a costurilor", spun oficialii BCR.

Veniturile nete din dobanzi au crescut cu 54,9%, de la 1,96 miliarde lei (587 milioane euro) in 2007, la 3 miliarde lei (823,2 milioane euro) in 2008. Veniturile nete din comisioane au crescut in acelasi interval cu 6,7%, de la 857,5 milioane lei (256,4 milioane euro) la 915,2 milioane lei (247,8 milioane euro).

"Intentia noastra este sa facem tot ce este posibil pentru a-i sustine pe clientii nostri in depasirea acestei perioade dificile", a subliniat Dominic Bruynseels.

BCR a majorat provizioanele de risc pentru credite si avansuri, care au atins valoarea de 628,6 milioane lei (170,2 milioane euro) in 2008, fata de 164,4 milioane lei in 2007. "BCR si-a ajustat corespunzator provizionarea de risc la conditiile de piata in schimbare", au declarat reprezentantii bancii.

Capitalul social al bancii a urcat cu 30,6%, de la 4,87 miliarde lei la finalul lui 2007, la 6,36 miliarde lei la sfarsitul lui 2008.
Groupama, a treia companie de asigurari din Franta, a preluat anul trecut Asiban de la cele patru banci actionare - BCR, BRD, CEC si Banca Transilvania, contra sumei de 350 milioane euro.

La sfarsitul lunii martie 2008, Erste Bank - actionarul majoritar al Bancii Comerciale Romane (BCR) - a anuntat ca a ajuns la un acord cu conationalii de la Vienna Insurance Group, de preluare a afacerilor de asigurari ale bancii austriece, inclusiv de pe piata romaneasca.
Toate datele financiare prezentate reprezinta rezultatele consolidate, neauditate, ale Grupului Banca Comerciala Romana (BCR) la data de 31 decembrie 2008, in conformitate cu standardele de contabilitate internationale (IFRS).

Ratele de schimb valutar utilizate pentru conversia din lei in euro sunt cele furnizate de Banca Centrala Europeana. Contul de profit si pierdere a fost convertit folosind cursul mediu de schimb valutar pentru 2008, de 3,6933 lei/euro, cu exceptia valorii profitului din vanzarea activitatii de asigurari a BCR, care este convertita cu rata de schimb valutar de la data tranzactiei. Datele din bilant au fost convertite folosind cursul de schimb valutar de inchidere (4,0225 lei/euro), pentru data de 31 decembrie 2008.

Brokerii de credite spun că aceasta este doar o soluţie pe termen scurt şi că, în final, clienţii au de rambursat o sumă totală mult mai mare. Deşi îl poate ajuta pe client să escaladeze perioada de criză, reeşalonarea se poate transforma într-un dezvantaj pentru acesta. Datoria la bancă urcă semnificativ.
(+) Click pentru a mări
Mulţi români sunt constrânşi să apeleze la reeşalonare pentru a-şi putea plăti în continuare ratele
Publicitate
Pentru a-i ajuta pe clienţii aflaţi în dificultate, instituţiile de credit sunt dispuse să accepte plata unei rate lunare mai mici. La prima vedere, situaţia este avantajoasă pentru ambele părţi. Datornicul nu îşi mai face griji că îşi va pierde casa ipotecată, iar banca se asigură că, în final, îşi va primi banii înapoi. Totuşi, un studiu realizat de brokerul de credite IpoteciDirect demonstrează faptul că reeşalonarea creditului este, de fapt, o soluţie de criză scumpă.

De exemplu, cine a luat în urmă cu trei ani un împrumut de 100.000 de euro pe o perioadă de 25 de ani, la o dobândă anuală efectivă (DAE) de 14%, plăteşte, în prezent, o rată de 1.125 de euro. La lichidarea creditului, clientul ar urma să plătească în total suma de 340.000 de euro. După trei ani în care şi-a achitat lunar rata, clientul mai are de rambursat încă 98.120 de euro din valoarea împrumutată. Prin reeşalonare, această sumă va fi distribuită pe o perioadă mai lungă de timp: 35 de ani.

În noile condiţii, rata scade cu 20%, adică la 920 de euro pe lună, permiţându-i clientului să treacă mai bine peste « vremurile grele ». În final însă, suma pe care o va rambursa se va ridica la 420.000, cu 20% mai mult faţă de datoria sa iniţială.

Comisioanele, un cost suplimenmtar

Un alt dezavantaj al reeşalonării îl reprezintă comisioanele practicate de bănci pentru acest tip de operaţiuni. Potrivit IpoteciDirect, clientul are de achitat, în medie, 1% din valoarea sumei reeşalonate. În acest caz, va scoate din buzunar suma de 981 euro.

Nici conversia monedei creditului din euro în lei nu este o soluţie, cu toate că prin această mişcare clientul se pune la adăposte de fluctuaţiile cursului valutar. Explicaţia este simplă. Împrumuturile în valută sunt în continuare mai ieftine decât cele în lei şi, astfel, datornicul nu va avea, în final, nimic de câştigat. În plus, pentru acest tip de operaţiune băncile percep, în medie, un comision de 2% aplicat la sold.

Privatizarea CFR Marfă nu mai este oportună, întrucât compania a trecut pe pierderi, prioritatea fiind redresarea situaţiei financiare a acesteia, a declarat, joi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu.

"Privatizarea CFR Marfă era în proiectele mele când era pe câştig. Acum să ne ocupăm de redresarea societăţii şi apoi de privatizare. Nu cred că e cazul să o scot la vânzare acum, când piaţa e jos, pentru că voi primi oferte slabe, care vor fi luate drept criterii peste doi ani, când poate va trece pe profit", a declarat Berceanu într-o conferinţă de presă.

El a precizat că la 31 decembrie 2007 compania avea un profit de 13 milioane de lei, iar în prezent are pierderi de 14 milioane de lei.

"Activitatea nu a fost deloc controlată şi nu cred că pot fi puse toate lucrurile pe seama crizei. Anul trecut Vosganian (Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, n.r.) ne transmitea că economia duduie", a spus Berceanu.

sursa

De voie, de nevoie, românii au început să mai strângă cureaua, dovadă că importurile au scăzut în luna inauarie cu 30% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceste condiţii, deficitul comercial al României s-a redus în ianuarie cu 40% comparativ cu luna similară din 2008, după cum a declarat ieri secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu.

„România a început să strângă cureaua şi avem şanse să ne retuşăm poziţia imaginii externe“, a spus Ionescu. El a menţionat că exporturile au înregistrat în ianuarie un declin mai accentuat decât importurile, de circa 32%. În ianuarie 2008, deficitul comercial al României a fost, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), de 1,41 miliarde de euro. Conform celor mai recente date ale INS, aferente perioadei ianuarie-noiembrie 2008, indicatorul s-a plasat la 20,958 miliarde euro, în urcare cu 7,1% comparativ cu intervalul similar din 2007, dinamica exporturilor continuând să o devanseze pe cea a importurilor de bunuri.

Tot Ionescu a făcut public şi nivelul încasărilor la bugetul de stat pe luna ianuarie, care au totalizat 12 miliarde lei, reprezentând o şesime din suma totală bugetată pentru anul în curs, de 72 miliarde de lei. „Din cele 72 mld. lei prinşi în venituri în bugetul 2009, în ianuarie am avut încasări de 12 miliarde lei, ceea ce reprezintă o şesime, evoluţie pe care o consider extrem de pozitivă“, a afirmat Ionescu. El a menţionat că Guvernul are încă „mari rezerve în materie de cheltuieli“ şi că „se risipesc foarte mulţi bani“. Veniturile bugetului de stat sunt estimate pentru acest an la 75,6 mld. lei, iar cheltuielile la 94,5 mld. lei (A.B.)

sursa

Nici în Grecia, tensiunile sociale nu au putut fi dezamorsate, chiar dacă autorităţile au aplicat „modelul” rusesc al arestărilor în masă în cazul protestelor studenţilor. Începând de ieri manifestaţiile au luat o nouă turnură, mii de agricultori eleni blocând drumurile care leagă sudul ţării de nord. „Rupând” Grecia în două, prostestatarii au transmis Executivului că sunt, în continuare, nemulţumiţi de scăderea preţurilor agricole, în pofida anunţului Guvernului, privind ajutoare estimate la 500 de milioane de euro, relatează AFP. În nordul Greciei, manifestanţii au blocat şi frontiera greco-bulgară, unde cozi lungi de maşini se întindeau de cele două părţi ale frontierei şi pe autostrada Egnatia care duce spre Turcia

sursa

Criza economică mondială ar putea trimite în şomaj până la 51 de milioane de persoane, dacă situaţia continuă să se deterioreze, au avertizat miercuri reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii (BIM), în raportul despre piaţa muncii în 2009, relatează AFP.

"Comparativ cu 2007, numărul şomerilor ar putea creşte pe plan mondial cu 18-30 de milioane şi chiar cu 51 de milioane, dacă situaţia continuă să se deterioreze", afirmă reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii.

În conformitate cu acest ultim scenariu, cel mai nefavorabil, numărul şomerilor de pe plan mondial ar putea avansa la 230 de milioane, comparativ cu 190 de milioane în 2008 şi 179 de milioane în 2007, estimează BIM.

Raportul arată şi că "mai mult de 200 de milioane de oameni, cei mai mulţi din economiile în dezvoltare, ar putea îngroşa rândurile muncitorilor extrem de săraci", dacă se va concretiza "scenariul cel mai pesimist".

Reprezentanţii BIM se vor "realişti", nu "alarmişti". BIM avertizează că turbulenţele economice au "intensificat neliniştea" cu privire la repercusiunile sociale ale globalizării.

"Ne confruntăm deja cu agitaţie socială", a observat directorul general al BIM, Juan Somavia, care a cerut guvernelor să "nu uite de oameni" în planurile lor de relansare economică.

Potrivit şefului BIM, ţările membre ale grupului informal G20, ai căror reprezentanţi se vor reuni în 2 aprilie la Londra, ar trebui să cadă de acord "în afara măsurilor financiare şi cu privire la măsurile urgente care trebuie luate pentru promovarea investiţiilor productive, obiectivelor muncii decente şi ale protecţiei sociale".

Grupul informal G20 regrupează ţările membre ale G7 - grupul celor mai dezvoltate şapte state ale lumii (Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia) - şi Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic, Rusia, Turcia şi Uniunea Europeană.


Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estima, pe de altă parte, în 22 decembrie, că până în 2010 numărul şomerilor va creşte pe plan mondial cu "20-25 milioane", din care 8-10 milioane în ţările membre ale OCDE, potrivit declaraţiilor secretarului general al organizaţiei, Angel Gurria.

"Se vor pierde între 8 şi 10 milioane locuri de muncă în spaţiul OCDE", format în special din state dezvoltate, "şi între 20 şi 25 milioane în toată lumea, până în 2010", a declarat Gurria, pentru postul de radio BFM.

Sectorul construcţiilor va fi cel mai afectat, după ce activitatea a fost "oprită brusc", lovind puternic economiile unor ţări precum Spania şi Irlanda, a adăugat el.

(sursa NewsIn)

Credit Suisse Group a anuntat ca a platit circa 100 de milioane de franci elvetieni (86,7 milioane dolari SUA) drept compensatii pentru 2.000 de clienti care si-au pierdut banii din cauza falimentului bancii americane de investitii Lehman Brothers, noteaza AP.

Credit Suisse, a doua banca elvetiana, si-a compensat clientii care aveau jumatate sau mai mult din investitiile lor plasate in Lehman Brothers, iar sumele totale nu depaseau 500.000 de franci (433.700 dolari).

citeste toata stirea