Se afișează postările cu eticheta Banca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Banca. Afișați toate postările
Bancile romanesti, dezavantajate de ajutorul de stat primit de competitorii straini
Bancile cu capital romanesc trebuie sa faca fata acum unor competitori ale caror banci-mama au primit miliarde de euro de la statele unde au sediul social.
Bancile private romanesti sunt nevoite sa treaca de criza prin forte proprii, in timp ce competitorii lor - subsidiarele grupurilor straine- ajung sa beneficieze indirect de ajutorul oferit de guvernele din statelele unde bancile-mama isi au sediul.
Bancherii cer ca si pe plan local Guvernul sa pregateasca un plan de ajutor pentru banci, care sa nu afecteze competitia. "Faptul ca multe banci internationale active pe piata romaneasca beneficiaza, pentru a supravietui, de suport de lichiditate si capital, dar si de finantari in euro de la guvernele tarilor in care au sediul central, creeaza un dezechilibru, in defavoarea bancilor locale cu capital privat, care infrunta criza economica cat de bine pot, bazandu-se doar pe propriile forte", afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator de top zece cu capital privat romanesc.
Cand pietele financiare au fost in fierbere in toamna trecuta, iar guvernele din mai multe state din Uniunea Europeana au operat injectii de capital in bancile locale, statul roman nu a intervenit. Doar BNR a injectat lichiditati, insa nu la nivel de sistem, ci mai ales prin operatiuni bilaterale cu bancile care aveau nevoie.
In anii trecuti, Guvernul roman a primit critici dure din partea UE pentru ajutoarele de stat oferite companiilor private sau de stat. Cel mai recent exemplu este privatizarea Ford, care a fost anchetata de Comisia Europeana.
Erste, actionarul majoritar al BCR, a primit de la guvernul austriac o injectie de capital de 2,7 mld. euro si garantarea unei emisiuni de obligatiuni de 6 mld. euro. Raiffeisen a beneficiat de o majorare de capital cu 1,7 mld. euro. Bacile elene Alpha si Eurobank (care controleaza Bancpost) au primit cate 950 mil. euro la capital, in timp ce la Piraeus statul a injectat 370 mil. euro, iar la NBG (actionarul majoritar al Bancii Romanesti) 350 mil. euro. Sistemul bancar este dominat de bancile straine, care controleaza peste 80% din active. Practic, in topul celor mai mari zece banci din sistem doar doua au capital romanesc: Banca Transilvania si CEC. Din cele 41 de banci active pe piata locala, doar cinci au capital romanesc, din care doua sunt controlate de stat (CEC si Eximbank). Banca Transilvania, Banca Carpatica si Libra Bank sunt in prezent singurele banci private cu capital romanesc, conform BNR.
Bancile straine au pompat agresiv bani in sistem in anii trecuti, cand economia crestea. Potrivit datelor BNR, la sfarsitul anului trecut bancile straine aveau finantari contractate din strainatate de 24 mld. euro, in conditiile in care datoria externa totala a Romaniei era in noiembrie de aproape 74 mld. euro. Acum insa bancile sunt mult mai restrictive in acordarea de finantari, iar creditul privat a scazut in termeni reali incepand din noiembrie.
"Cred ca interventia statelor occidentale in ajutorul bancilor straine care opereaza pe piata romaneasca poate fi considerata ajutor de stat, poate fi o problema de competitie. Situatia va fi lamurita de Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana", a admis Charles Robertson, economitul-sef al ING.
Grupurile austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR si Raiffeisen vor accesa finantari de la Guvern de mai multe miliarde de euro. De asemenea, grupurile elene Alpha Bank, Eurobank (actionarul majoriat al Bancpost), Piraeus sau NBG (proprietarul Bancii Romanesti) au primit infuzii de capital si sprijin pentru atragerea de lichiditati din partea statului. ING, una dintre cele mai mari banci olandeze a carei subsidiara locala este printre primii zece jucatori din sistem, a primit zece miliarde de euro de la stat.
"Cu siguranta, in lipsa unor asemenea scheme de ajutor, multe dintre aceste banci internationale si-ar fi redus businessul si investitiile, stopand creditarea sau chiar inchizandu-si activitatea in Romania", apreciaza Robert Rekkers.
Comisia Europeana nu considera insa ca ajutorul oferit de unele guverne ar distorsiona concurenta pe plan local.
"Comisia Europeana autorizeaza ajutorul de stat prin decizii individuale si scheme nationale de sustinere pentru banci in diferitele state membre. Pana acum, nu am primit semnale care sa arate ca aceste ajutoare ar fi fost canalizate semnificativ pentru sustinerea subsidiarelor din strainatate, distorsionand astfel concurenta pe respectivele piete. De asemenea, nu am primit plangeri privind ingradirea concurentei prin astfel de practici", au comentat pentru ZF reprezentantii Comisiei Europene pe problema de concurenta. Bancherii considera ca in actualul context guvernul roman ar trebui sa pregateasca un plan de ajutor pentru industria financiara.
"Speram ca statul roman va propune pentru toate bancile locale - nu doar pentru bancile pe care le detine - cea mai buna formula 'nediscriminatorie', pentru o concurenta corecta, care sa fie in interesul deplin al clientilor si consumatorilor romani", mai spune Robert Rekkers.
Statul mai pastreaza in proprietate doar doua banci - CEC Bank, un jucator de top zece si Eximbank, specializata pe acordarea de garantii si asigurari pentru sustinerea activitatilor de export. Guvernul a aprobat recent un plan de majorare a capitalului CEC cu 900 de milioane de lei (circa 210 milioane de euro la cursul actual). Eximbank ar putea sa primeasca aprobarea pentru a-si capitaliza intregul profit obtinut anul trecut, de circa 70 mil. lei. Nicolaie Hoanta, directorul general al Bancii Carpatica (BCC), considera ca decizia statului de a capitaliza cele doua banci din portofoliu este logica si necesara.
"Statul poate fara indoiala sa-si promoveze interesele in actuala conjunctura economica dificila si prin intermediul bancilor cu capital romanesc recurgand la instrumente specifice. Un astfel de instrument ar fi, de exemplu, garantarea unui imprumut obligatar pe care BCC l-ar putea contracta de pe piata pentru a sustine demarajul economiei", afirma Hoanta. De astfel de facilitati au beneficiat Erste, Raiffeisen sau unele banci elene.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a cerut Guvernului si bancii centrale inca din toamna trecuta un pachet de masuri pentru sustinerea sistemului bancar. "S-a prevazut necesitatea unui plan B, cu masuri pentru eventualitatea in care efectele crizei pe plan local ar fi mai puternice. Am mentionat ca este necesar sa fie luate masuri de Banca Nationala pentru cresterea gradului de incredere din sistemul bancar", spune Radu Ghetea, presedintele ARB si al CEC Bank.
In toamna trecuta, pe fondul turbulentelor puternice de pe pietele internationale si al atacului jucatorilor straini asupra leului, au aparut tensiuni puternice si pe plan local. Bancile au ajuns sa nu se mai imprumute intre ele timp de cateva zile, pe fondul lipsei de incredere, iar dobanzile au urcat puternic.
De altfel, si in prezent dobanzile pe piata interbancara raman relativ ridicate comparativ cu rata cheie a BNR, lucru explicat de analisti si printr-o perceptie mai acuta a riscului.
Din toamna bancile si-au redus limitele pana la care pot derula operatiuni cu alti jucatori din piata si, cu toate ca tensiunile pe pietele internationale s-au atenuat, apetitul de tranzactionare nu si-a revenit.
sursa
Bancile private romanesti sunt nevoite sa treaca de criza prin forte proprii, in timp ce competitorii lor - subsidiarele grupurilor straine- ajung sa beneficieze indirect de ajutorul oferit de guvernele din statelele unde bancile-mama isi au sediul.
Bancherii cer ca si pe plan local Guvernul sa pregateasca un plan de ajutor pentru banci, care sa nu afecteze competitia. "Faptul ca multe banci internationale active pe piata romaneasca beneficiaza, pentru a supravietui, de suport de lichiditate si capital, dar si de finantari in euro de la guvernele tarilor in care au sediul central, creeaza un dezechilibru, in defavoarea bancilor locale cu capital privat, care infrunta criza economica cat de bine pot, bazandu-se doar pe propriile forte", afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator de top zece cu capital privat romanesc.
Cand pietele financiare au fost in fierbere in toamna trecuta, iar guvernele din mai multe state din Uniunea Europeana au operat injectii de capital in bancile locale, statul roman nu a intervenit. Doar BNR a injectat lichiditati, insa nu la nivel de sistem, ci mai ales prin operatiuni bilaterale cu bancile care aveau nevoie.
In anii trecuti, Guvernul roman a primit critici dure din partea UE pentru ajutoarele de stat oferite companiilor private sau de stat. Cel mai recent exemplu este privatizarea Ford, care a fost anchetata de Comisia Europeana.
Erste, actionarul majoritar al BCR, a primit de la guvernul austriac o injectie de capital de 2,7 mld. euro si garantarea unei emisiuni de obligatiuni de 6 mld. euro. Raiffeisen a beneficiat de o majorare de capital cu 1,7 mld. euro. Bacile elene Alpha si Eurobank (care controleaza Bancpost) au primit cate 950 mil. euro la capital, in timp ce la Piraeus statul a injectat 370 mil. euro, iar la NBG (actionarul majoritar al Bancii Romanesti) 350 mil. euro. Sistemul bancar este dominat de bancile straine, care controleaza peste 80% din active. Practic, in topul celor mai mari zece banci din sistem doar doua au capital romanesc: Banca Transilvania si CEC. Din cele 41 de banci active pe piata locala, doar cinci au capital romanesc, din care doua sunt controlate de stat (CEC si Eximbank). Banca Transilvania, Banca Carpatica si Libra Bank sunt in prezent singurele banci private cu capital romanesc, conform BNR.
Bancile straine au pompat agresiv bani in sistem in anii trecuti, cand economia crestea. Potrivit datelor BNR, la sfarsitul anului trecut bancile straine aveau finantari contractate din strainatate de 24 mld. euro, in conditiile in care datoria externa totala a Romaniei era in noiembrie de aproape 74 mld. euro. Acum insa bancile sunt mult mai restrictive in acordarea de finantari, iar creditul privat a scazut in termeni reali incepand din noiembrie.
"Cred ca interventia statelor occidentale in ajutorul bancilor straine care opereaza pe piata romaneasca poate fi considerata ajutor de stat, poate fi o problema de competitie. Situatia va fi lamurita de Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana", a admis Charles Robertson, economitul-sef al ING.
Grupurile austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR si Raiffeisen vor accesa finantari de la Guvern de mai multe miliarde de euro. De asemenea, grupurile elene Alpha Bank, Eurobank (actionarul majoriat al Bancpost), Piraeus sau NBG (proprietarul Bancii Romanesti) au primit infuzii de capital si sprijin pentru atragerea de lichiditati din partea statului. ING, una dintre cele mai mari banci olandeze a carei subsidiara locala este printre primii zece jucatori din sistem, a primit zece miliarde de euro de la stat.
"Cu siguranta, in lipsa unor asemenea scheme de ajutor, multe dintre aceste banci internationale si-ar fi redus businessul si investitiile, stopand creditarea sau chiar inchizandu-si activitatea in Romania", apreciaza Robert Rekkers.
Comisia Europeana nu considera insa ca ajutorul oferit de unele guverne ar distorsiona concurenta pe plan local.
"Comisia Europeana autorizeaza ajutorul de stat prin decizii individuale si scheme nationale de sustinere pentru banci in diferitele state membre. Pana acum, nu am primit semnale care sa arate ca aceste ajutoare ar fi fost canalizate semnificativ pentru sustinerea subsidiarelor din strainatate, distorsionand astfel concurenta pe respectivele piete. De asemenea, nu am primit plangeri privind ingradirea concurentei prin astfel de practici", au comentat pentru ZF reprezentantii Comisiei Europene pe problema de concurenta. Bancherii considera ca in actualul context guvernul roman ar trebui sa pregateasca un plan de ajutor pentru industria financiara.
"Speram ca statul roman va propune pentru toate bancile locale - nu doar pentru bancile pe care le detine - cea mai buna formula 'nediscriminatorie', pentru o concurenta corecta, care sa fie in interesul deplin al clientilor si consumatorilor romani", mai spune Robert Rekkers.
Statul mai pastreaza in proprietate doar doua banci - CEC Bank, un jucator de top zece si Eximbank, specializata pe acordarea de garantii si asigurari pentru sustinerea activitatilor de export. Guvernul a aprobat recent un plan de majorare a capitalului CEC cu 900 de milioane de lei (circa 210 milioane de euro la cursul actual). Eximbank ar putea sa primeasca aprobarea pentru a-si capitaliza intregul profit obtinut anul trecut, de circa 70 mil. lei. Nicolaie Hoanta, directorul general al Bancii Carpatica (BCC), considera ca decizia statului de a capitaliza cele doua banci din portofoliu este logica si necesara.
"Statul poate fara indoiala sa-si promoveze interesele in actuala conjunctura economica dificila si prin intermediul bancilor cu capital romanesc recurgand la instrumente specifice. Un astfel de instrument ar fi, de exemplu, garantarea unui imprumut obligatar pe care BCC l-ar putea contracta de pe piata pentru a sustine demarajul economiei", afirma Hoanta. De astfel de facilitati au beneficiat Erste, Raiffeisen sau unele banci elene.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a cerut Guvernului si bancii centrale inca din toamna trecuta un pachet de masuri pentru sustinerea sistemului bancar. "S-a prevazut necesitatea unui plan B, cu masuri pentru eventualitatea in care efectele crizei pe plan local ar fi mai puternice. Am mentionat ca este necesar sa fie luate masuri de Banca Nationala pentru cresterea gradului de incredere din sistemul bancar", spune Radu Ghetea, presedintele ARB si al CEC Bank.
In toamna trecuta, pe fondul turbulentelor puternice de pe pietele internationale si al atacului jucatorilor straini asupra leului, au aparut tensiuni puternice si pe plan local. Bancile au ajuns sa nu se mai imprumute intre ele timp de cateva zile, pe fondul lipsei de incredere, iar dobanzile au urcat puternic.
De altfel, si in prezent dobanzile pe piata interbancara raman relativ ridicate comparativ cu rata cheie a BNR, lucru explicat de analisti si printr-o perceptie mai acuta a riscului.
Din toamna bancile si-au redus limitele pana la care pot derula operatiuni cu alti jucatori din piata si, cu toate ca tensiunile pe pietele internationale s-au atenuat, apetitul de tranzactionare nu si-a revenit.
sursa
Citigroup si Bank of America, aproape nationalizate
ecizia guvernului SUA de a pompa in continuare miliarde de dolari in Citigroup si Bank of America, cu conditiile aferente, ar putea reprezenta o forma de nationalizare, arata unii bancheri si fosti membri ai autoritatilor de reglementare, citati de Bloomberg.
In fata presiunilor, bancile au zguduit managementul, au eliminat bonusurile si au contramandat intalnirile costisitoare. Mai mult, ei sunt obligati sa dea rapoarte lunare asupra modului in care impulsioneaza creditarile, aplicand concomitent o reducere a dividendelor trimestriale.
"Cand Trezoreria spune unei banci ce dividende sa plateasca, poti sa-ti dai seama cine ia de fapt deciziile", considera Jon Bruss, fondatorul unui fond de investitii si jucator in industrie de 40 de ani. "Nu este nationalizare de jure, dar este nationalizare de facto", intareste el.
"O parte din deciziile traditionale de management sunt adoptate de catre guvern", subliniaza si Donald Powell, fostul presedinte al Fondului Federal de garantare a Depozitelor. De fapt, "actionarii nu au niciun cuvant de spus in anumite decizii", precizeaza el.
sursa
In fata presiunilor, bancile au zguduit managementul, au eliminat bonusurile si au contramandat intalnirile costisitoare. Mai mult, ei sunt obligati sa dea rapoarte lunare asupra modului in care impulsioneaza creditarile, aplicand concomitent o reducere a dividendelor trimestriale.
"Cand Trezoreria spune unei banci ce dividende sa plateasca, poti sa-ti dai seama cine ia de fapt deciziile", considera Jon Bruss, fondatorul unui fond de investitii si jucator in industrie de 40 de ani. "Nu este nationalizare de jure, dar este nationalizare de facto", intareste el.
"O parte din deciziile traditionale de management sunt adoptate de catre guvern", subliniaza si Donald Powell, fostul presedinte al Fondului Federal de garantare a Depozitelor. De fapt, "actionarii nu au niciun cuvant de spus in anumite decizii", precizeaza el.
sursa
Brokerul Zilei Incearca BNR sa salveze leul din cusca euro?
Leul a inregistrat ieri al treilea minim istoric in raport cu moneda europeana insa dealerii cred ca aprecierea leului pe finalul sedintei de pe piata interbancara, cu aproape zece bani, pana la cotatii sub 4,25 lei/euro se datoreaza interventiei Bancii Nationale. BNR a afisat un curs de referinta de 4,2985 lei/euro, minim istoric pentru leu, indicand deprecierea monedei nationale cu aproape trei bani.
Dupa ce a atins pe piata interbancara un maxim de 4,35 lei/euro, cursul monedei nationale a revenit din nou pe scadere si a ajuns la un minim de 4,25 lei/euro, in conditiile unei piete cu fluctuatii ridicate si pe fondul marcarii profiturilor de catre jucatori straini. Cotatia leului a inregistrat fluctuatii importante, evolutie similara cu miscarea valutelor emergente, desi dealerii nu exclud o interventie indirecta a BNR. “Interventia indirecta a BNR a parut evidenta. S-a incearcat spargerea pragului de 4,25 lei/euro, fiind cotatii in piata si sub acest nivel. Probabil ca sunt reglari de depozite la final de zi, pentru ca nu par sa fie volume mari”, explica Ciprian Mihai, sef de Departament in cadrul trezoreriei Volksbank Romania. Anticipatiile pietei financiare pentru evolutia leului par destul de pesimiste. Leul s-ar putea deprecia pana la un nivel maxim de 4,70 lei/euro in trimestrul al treilea al acestui an, pe seama adancirii recesiunii din economiile dezvoltate si a interventiei limitate a BNR, din cauza cheltuielilor mari cu franarea deprecierii, potrivit estimarilor analistilor ING Bank. Analistii considera ca un eventual ajutor din partea FMI sau al UE nu ar putea decat sa limiteze deprecierea leului. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat ieri de BNR marcheaza o depreciere cu aproape cinci bani (1,54%) a leului, pana la 3,2334 lei/dolar, de la nivelul de luni, de 3,1842 lei/dolar. BNR a afisat, ieri, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 12,15% pe an, sub cel din sedinta anterioara, de 12,20% pe an. (G.F.)
sursa
Dupa ce a atins pe piata interbancara un maxim de 4,35 lei/euro, cursul monedei nationale a revenit din nou pe scadere si a ajuns la un minim de 4,25 lei/euro, in conditiile unei piete cu fluctuatii ridicate si pe fondul marcarii profiturilor de catre jucatori straini. Cotatia leului a inregistrat fluctuatii importante, evolutie similara cu miscarea valutelor emergente, desi dealerii nu exclud o interventie indirecta a BNR. “Interventia indirecta a BNR a parut evidenta. S-a incearcat spargerea pragului de 4,25 lei/euro, fiind cotatii in piata si sub acest nivel. Probabil ca sunt reglari de depozite la final de zi, pentru ca nu par sa fie volume mari”, explica Ciprian Mihai, sef de Departament in cadrul trezoreriei Volksbank Romania. Anticipatiile pietei financiare pentru evolutia leului par destul de pesimiste. Leul s-ar putea deprecia pana la un nivel maxim de 4,70 lei/euro in trimestrul al treilea al acestui an, pe seama adancirii recesiunii din economiile dezvoltate si a interventiei limitate a BNR, din cauza cheltuielilor mari cu franarea deprecierii, potrivit estimarilor analistilor ING Bank. Analistii considera ca un eventual ajutor din partea FMI sau al UE nu ar putea decat sa limiteze deprecierea leului. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat ieri de BNR marcheaza o depreciere cu aproape cinci bani (1,54%) a leului, pana la 3,2334 lei/dolar, de la nivelul de luni, de 3,1842 lei/dolar. BNR a afisat, ieri, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 12,15% pe an, sub cel din sedinta anterioara, de 12,20% pe an. (G.F.)
sursa
Inflaţia, peste estimările băncii centrale
Cu două zile înainte de anunţarea datelor oficiale privind inflaţia pe întreg anul 2008, analiştii se aşteaptă la o cifră care să dea peste cap socotelile Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, inflaţia va închide anul la o valoare cuprinsă între 6,5% şi 6,9%, faţă de 6,7%, prognoza băncii centrale, dar cu două puncte peste intervalul ţintit, de 3,8% (plus/minus un punct procentual), reiese dintr-un sondaj realizat de Mediafax. Practic, contextul economic de anul trecut nu a fost deloc favorabil unei creşteri mai mici a preţurilor la alimente, servicii şi mărfuri nealimentare.
Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, şi Nicolae Chidesciuc, economist la ING Bank România, apreciază că rata inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,6% şi a închis anul 2008 la un nivel de 6,7%. „În decembrie, în primul rând avem efectele evoluţiei cursului. În plus, avem, în mod normal, un ritm de creştere a preţurilor de consum mai mare din cauza cererii destul de mari“, a spus Dumitru. Efecte favorabile asupra inflaţiei au existat din scăderea preţului petrolului pe plan internaţional, consideră Chidesciuc. A intervenit însă deprecierea leului, care a contracarat această evoluţie. Pentru ultima lună a anului trecut, Lucian Anghel, economist-şef al BCR, estimează o uşoară scădere a ratei anuale a inflaţiei comparativ cu nivelul din noiembrie. Aceasta, ca urmare a efectelui pozitiv de pe segmentul produselor nealimentare, inclusiv scăderea preţurilor combustibililor, precum şi efectului de bază.
Deprecierea leului alimentează inflaţia
La rândul său, Mihai Brătăşanu, dealer la Romexterra Bank, consideră că inflaţia din luna ianuarie va fi afectată în mod „substanţial“ de deprecierea leului, dar va fi influenţată pozitiv de efectul de bază din prima parte a anului trecut. El estimează că inflaţia se va situa la 3,4% la nivelul întregului an.
Cel mai pesimist se arată a fi economistul-şef al BRD, Florian Libocor. La nivelul anului 2009, Libocor estimează că o inflaţie anuală de 5% şi o rată medie de 5,8%. La polul opus este Cătălina Constantinescu, economist la RBS, care prognozează un nivel de 4,4% la finele acestui an. (S.S.)
Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, şi Nicolae Chidesciuc, economist la ING Bank România, apreciază că rata inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,6% şi a închis anul 2008 la un nivel de 6,7%. „În decembrie, în primul rând avem efectele evoluţiei cursului. În plus, avem, în mod normal, un ritm de creştere a preţurilor de consum mai mare din cauza cererii destul de mari“, a spus Dumitru. Efecte favorabile asupra inflaţiei au existat din scăderea preţului petrolului pe plan internaţional, consideră Chidesciuc. A intervenit însă deprecierea leului, care a contracarat această evoluţie. Pentru ultima lună a anului trecut, Lucian Anghel, economist-şef al BCR, estimează o uşoară scădere a ratei anuale a inflaţiei comparativ cu nivelul din noiembrie. Aceasta, ca urmare a efectelui pozitiv de pe segmentul produselor nealimentare, inclusiv scăderea preţurilor combustibililor, precum şi efectului de bază.
Deprecierea leului alimentează inflaţia
La rândul său, Mihai Brătăşanu, dealer la Romexterra Bank, consideră că inflaţia din luna ianuarie va fi afectată în mod „substanţial“ de deprecierea leului, dar va fi influenţată pozitiv de efectul de bază din prima parte a anului trecut. El estimează că inflaţia se va situa la 3,4% la nivelul întregului an.
Cel mai pesimist se arată a fi economistul-şef al BRD, Florian Libocor. La nivelul anului 2009, Libocor estimează că o inflaţie anuală de 5% şi o rată medie de 5,8%. La polul opus este Cătălina Constantinescu, economist la RBS, care prognozează un nivel de 4,4% la finele acestui an. (S.S.)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
