Criza financiară în România

Dupa ce a atins pe piata interbancara un maxim de 4,35 lei/euro, cursul monedei nationale a revenit din nou pe scadere si a ajuns la un minim de 4,25 lei/euro, in conditiile unei piete cu fluctuatii ridicate si pe fondul marcarii profiturilor de catre jucatori straini. Cotatia leului a inregistrat fluctuatii importante, evolutie similara cu miscarea valutelor emergente, desi dealerii nu exclud o interventie indirecta a BNR. “Interventia indirecta a BNR a parut evidenta. S-a incearcat spargerea pragului de 4,25 lei/euro, fiind cotatii in piata si sub acest nivel. Probabil ca sunt reglari de depozite la final de zi, pentru ca nu par sa fie volume mari”, explica Ciprian Mihai, sef de Departament in cadrul trezoreriei Volksbank Romania. Anticipatiile pietei financiare pentru evolutia leului par destul de pesimiste. Leul s-ar putea deprecia pana la un nivel maxim de 4,70 lei/euro in trimestrul al treilea al acestui an, pe seama adancirii recesiunii din economiile dezvoltate si a interventiei limitate a BNR, din cauza cheltuielilor mari cu franarea deprecierii, potrivit estimarilor analistilor ING Bank. Analistii considera ca un eventual ajutor din partea FMI sau al UE nu ar putea decat sa limiteze deprecierea leului. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat ieri de BNR marcheaza o depreciere cu aproape cinci bani (1,54%) a leului, pana la 3,2334 lei/dolar, de la nivelul de luni, de 3,1842 lei/dolar. BNR a afisat, ieri, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 12,15% pe an, sub cel din sedinta anterioara, de 12,20% pe an. (G.F.)

sursa

Leul a inregistrat ieri al treilea minim istoric in raport cu moneda europeana insa dealerii cred ca aprecierea leului pe finalul sedintei de pe piata interbancara, cu aproape zece bani, pana la cotatii sub 4,25 lei/euro se datoreaza interventiei Bancii Nationale. BNR a afisat un curs de referinta de 4,2985 lei/euro, minim istoric pentru leu, indicand deprecierea monedei nationale cu aproape trei bani.

Dupa ce a atins pe piata interbancara un maxim de 4,35 lei/euro, cursul monedei nationale a revenit din nou pe scadere si a ajuns la un minim de 4,25 lei/euro, in conditiile unei piete cu fluctuatii ridicate si pe fondul marcarii profiturilor de catre jucatori straini. Cotatia leului a inregistrat fluctuatii importante, evolutie similara cu miscarea valutelor emergente, desi dealerii nu exclud o interventie indirecta a BNR. “Interventia indirecta a BNR a parut evidenta. S-a incearcat spargerea pragului de 4,25 lei/euro, fiind cotatii in piata si sub acest nivel. Probabil ca sunt reglari de depozite la final de zi, pentru ca nu par sa fie volume mari”, explica Ciprian Mihai, sef de Departament in cadrul trezoreriei Volksbank Romania. Anticipatiile pietei financiare pentru evolutia leului par destul de pesimiste. Leul s-ar putea deprecia pana la un nivel maxim de 4,70 lei/euro in trimestrul al treilea al acestui an, pe seama adancirii recesiunii din economiile dezvoltate si a interventiei limitate a BNR, din cauza cheltuielilor mari cu franarea deprecierii, potrivit estimarilor analistilor ING Bank. Analistii considera ca un eventual ajutor din partea FMI sau al UE nu ar putea decat sa limiteze deprecierea leului. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat ieri de BNR marcheaza o depreciere cu aproape cinci bani (1,54%) a leului, pana la 3,2334 lei/dolar, de la nivelul de luni, de 3,1842 lei/dolar. BNR a afisat, ieri, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 12,15% pe an, sub cel din sedinta anterioara, de 12,20% pe an. (G.F.)

sursa

Cel putin sase luni. Atat estimeaza analistii, brokerii si investitorii ca va mai dura criza financiara globala pornita in Statele Unite ale Amercii, dar urmarile ei se vor atenua complet abia in circa doi-trei ani. Cresterea rapida a creditelor ipotecare neperformante, proces inceput pe piata imobiliara americana inca din trimestrul patru din 2006, s-a accentuat pe parcursul primelor doua trimestre din 2007 si s-a resimtit puternic in ianuarie 2008.

Prabusirea pietei creditelor ipotecare cu dobanda variabila si cea a obligatiunilor care se sprijineau pe acestea au determinat un adevarat efect de domino, lovind si pietele bursiere, inca din luna august. “Pentru bancile din Vest, efectele crizei se vor simti pe o perioada mai indelungata, in schimb, pentru bancile noastre, situatia este mai linistita, iar efectele se vor simti pe o perioada mai redusa. Problema este ca pentru bancile din regiune au crescut costurile pentru refinantare”, a declarat Adriana Marin, analist CA IB Securities.

Capitalizarea bursiera mondiala se ridica, la 24 ianuarie 2008, la 54.835 mld. dolari, in scadere cu 7.746 mld. dolari fata de un nivel-record de 62.580 mld. dolari, atins in 31 octombrie 2007, conform datelor Bloomberg. Piata bursiera americana a pierdut 1.520 mld. dolari din capitalizare de la sfarsitul lunii iulie 2007 si a scazut cu 15,32% fata de nivelul maxim al capitalizarii atins pe 23 iulie 2007, pana la 16.204 mld. dolari, in data de 24 ianuarie 2008. In Europa, cele mai importante piete financiare au inregistrat pierderi, fata de nivelurile-record atinse anul trecut, de pana la 20%. Piata bursiera franceza a scazut cu 19,53% fata de nivelul record de 2.967 mld. dolari, atins in data de 29 octombrie 2007, pana la 2.388 mld. dolari, in data de 24 ianuarie.

In Marea Britanie, capitalizarea bursiera a pierdut 14,72% fata de nivelul maxim, de 4.271 mld. dolari, atins pe 7 mai 2007, ajungand la 3.642 mld. dolari pe 24 ianuarie 2008. De la sfarsitul lunii iulie, piata bursiera germana a pierdut 134,26 mld. dolari din capitalizare, pana la 1.913 mld. dolari. Analistii sunt optimisti ca pietele din Europa Centrala si de Est vor avea o evolutie pozitiva in 2008. De exemplu, analistii bancii austriece Erste recomanda blue-chips-urile de pe piata de capital din regiune pentru primul trimestru al anului. Bancile din regiune sunt considerate o investitie de baza, cu expunere imediata la cresterea economica a tarilor din ECE. Analistii Erste cred ca va trece o perioada pana la atenuarea crizei sub-prime, insa se asteapta la un impact limitat asupra economiilor din regiune. In regiune, cele mai afectate piete de capital au fost cele din Polonia si Cehia, unde sunt mai multi investitori nerezidenti.

sursa

Restantele romanilor la credite au ajuns la 2,79 miliarde de lei la sfarsitul lunii noiembrie, in crestere cu 154,8% fata de aceeasi perioada a anului 2007, potrivit NewsIn care citeaza date ale BNR. In acelasi timp, ponderea datoriilor neplatite in volumul total al imprumuturilor acordate s-a dublat in aceeasi perioada.

* Ponderea restantelor s-a dublat
* Firmele si locuitorii din Capitala se afla in topul restantelor, dar si al creditelor contractate
* Volumul creditelor acordate de banci a urcat usor
* Cele mai putine credite s-au acordat in Covasna, Giurgiu si Caras-Severin

Astfel, ponderea restantelor in volumul total al creditelor acordate a ajuns la 1,42% la finalul celei de-a unsprezecea luni din 2008, fata de 30 noiembrie 2007, cand se situa la 0,77%.

Conform datelor BNR, firmele si locuitorii din Capitala aveau cele mai mari restante, in valoare de 858,33 milioane lei, in usoara scadere insa fata de finalul lui octombrie, cand totalizau 867 milioane de lei. Acestia se afla pe primul loc si in ceea ce priveste volumul creditelor contractate, care au ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 69,2 miliarde lei, din care peste doua treimi sunt imprumuturi in moneda straina.

Bucurestiul este urmat in acest top de judetul Brasov, cu 150,6 milioane lei, Timis, cu restante de 113,7 milioane lei. Pe locul patru in topul restantierilor se afla judetul Bihor, cu 99,2 milioane lei, Cluj, 96,5 milioane lei.

Per total, restantele la creditele in moneda nationala sunt de 1,89 miliarde lei, iar cele la creditele in valuta de 905 milioane de lei.

Volumul creditelor acordate de banci a crescut usor

Totodata, in aceeasi perioada se observa o usoara crestere a creditelor acordate, la 195,131 miliarde lei, de la 193,06 miliarde lei in luna octombrie a anului trecut.

Din totalul creditelor contractate pana la finalul lunii noiembrie, aproape o treime sunt contractate de populatia si firmele din Bucuresti si 56,4% sunt credite acordate in valuta. Astfel, imprumuturile in lei au ajuns la 85,6 miliarde lei, in timp ce creditele in valuta insumau 110,7 miliarde lei.

Dupa Capitala, cele mai mari credite au fost acordate in judetele Cluj (9,08 miliarde lei), Constanta (7,75 miliarde lei), Timis (7,56 miliarde lei) si Brasov (6,37 miliarde lei). Creditele acordate locuitorilor si firmelor din Capitala si din cele patru judete mentionate reprezentau peste jumatate din valoarea toala a imprumuturilor la nivelul intregii tari.

La polul opus s-au situat persoanele si companiile din judetele Covasna, care s-au imprumutat cu echivalentul a doar 984 milioane de lei, Giurgiu 1,09 miliarde lei si Caras-Severin 1,25 miliarde lei.

sursa: HotNews

Actuala criză financiară din SUA ar putea afecta adoptarea monedei euro în România în 2014. Impactul pe care criza îl va avea până în acel an este, însă, prematur de evaluat. “E prematur să vedem toate detaliile crizei financiare şi impactul asupra României până în 2014.

Potenţialul crizei este destul de mare şi s-ar putea ca o bună parte din elementele care dau configuraţia sistemului mondial din prezent să se schimbe până atunci”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la sfârşitul săptămânii trecute, citat de Mediafax.

El a subliniat că această criză nu va afecta direct România, nu pentru că ţara noastră are un sistem financiar primitiv, ci pentru că băncile româneşti s-au ferit de produsele “toxice” de creditare, iar normele băncii centrale în privinţa creditării au fost mai severe.

“Pe de altă parte, nu aveau nevoie să caute asemenea produse sofisticate, întrucât piaţa românească, în plină expansiune, oferea suficiente oportunităţi de câştig din produse clasice. Indirect, însă, efectul există, fiind vorba de panică. Indirect, oricând pot să apară efecte”, a adăugat Isărescu.

Perspective bune pe plan intern

Potrivit planificărilor băncii centrale, România ar trebui să intre în ERM 2 (Exchange Rate Mechanism - mecanismul cursului de schimb) în 2012 şi să adopte moneda unică europeană în orizontul anului 2014. Înainte de intrarea în ERM 2, ţara noastră trebuie să facă dovada că poate menţine nivelul sustenabil al inflaţiei.

În anul acesta, deşi ţinta băncii centrale privind inflaţia este de 3,8% plus/minus un punct procentual, oficialii BNR estimează că inflaţia nu va coborî sub 6,3%. În ciuda presiunilor inflaţioniste puternice manifestate anul acesta, creşterea economică a bătut recordul unui avans de 8,8% în primul semestru.

sursa: Adevarul

Leul s-ar putea deprecia cu încă 5% faţă de euro, după ce rata de schimb a crescut cu 11% în 2008, având în vedere deficitul de cont curent "uriaş", se arată într-un raport realizat de analiştii Erste Group.

"Valutele din Europa Centrală şi de Est au avut în ultimele săptămâni performanţe variate, dar volatilitatea a fost egală. Cea mai promiţătoare valută se pare că va fi în primul trimestru zlotul polonez. (...) De cealaltă parte a analizei se situează leul, care ar putea pierde încă 5% faţă de euro, având în vedere deficitul de cont curent uriaş", se arată în raportul Erste.

Referitor la deficitul de cont curent, experţii grupului estimează că acesta s-a situat în 2008 la 13,6% din Produsul Intern Brut (PIB), dar că se va reduce la 12% din PIB în acest an şi la 9,8% în 2010.

Analiştii băncii austriece consideră că scepticismul investitorilor internaţionali faţă de regiune se va îmbunătăţi probabil "doar încet" şi că mediul global va rămâne incert, dar menţionează că fiecare stat trebuie analizat din punct de vedere individual.

"Aşa cum am subliniat în mod repetat, situaţia macroeconomică diferă în mod considerabil de la stat la stat. Totuşi, un factor comun este nivelul redus de îndatorare. Datoriile gospodăriilor din regiune variază între 20 şi 40% din PIB, în timp ce în Europa se ridică la aproape 60%, iar în SUA în mod marginal sub 100%", potrivit experţilor Erste Group.

Analiştii menţionează că "povara" datoriilor se pare că este cu mult mai uşor de administrat în regiune decât în economiile avansate, în contextul în care ritmul de creştere a sectorului de creditare a fost "fără îndoială exagerat" în unele state.

"Fără îndoială, România şi Ungaria deţin o proporţie semnificativă de împrumuturi în valută, dar forintul s-a depreciat cu 14% faţă de francul elveţian, iar leul a scăzut cu 11% în comparaţie cu euro de la începutul anului 2008. Ritmul de creştere a salariului nominal a acoperit în Ungaria majoritatea deprecierii şi a fost dublu în România", precizează analiştii Erste Group.

Reprezentanţii băncii estimează că România a înregistrat în 2008 o creştere economică de 7,6%, avansul urmând să fie limitat la 4% în acest an, iar în 2010 să ajungă la 5,4%.

Ei consideră că deficitul bugetar are cel mai mare potenţial de a înregistra "o surpriză pozitivă" în acest an, comparativ cu propriile estimări.

"O surpriză pozitivă în România ar putea fi o politică fiscală mai coerentă, în special într-un an dificil, iar deficitul bugetului consolidat să scadă sub 3% din PIB. Acest lucru va fi realizat prin reduceri semnificative ale cheltuielilor publice, concomitent cu creşterea focusului pe investiţiile de capital, în principal pe proiectele de infrastructură, şi un profil redus al cheltuielilor cu bunăstarea", a declarat Dumitru Dulgheru, analist la BCR.

Estimările privind deficitul bugetar sunt de 3,2% din PIB în 2008, de 4% din PIB în 2010 şi de 3,3% din PIB în 2011.

sursa: Mediafax

Moneda nationala este la un pas distanta de cea mai joasa valoare inregistrata vreodata in raport cu euro, in urma cu cinci ani, dar pierderile debitorilor in euro nu se opresc aici. Pe de o parte, analistii financiari estimeaza ca leul o sa treaca de 4,2 unitati/euro in acest trimestru, iar pe de alta, asteapta o apreciere usoara in urmatoarele saptamani, dar nu masiva si nu pentru mult timp. Banca Nationala este asteptata sa intervina doar pentru a evita o depreciere brutala a monedei nationale, in schimb, restantele la credite ar putea trece de un miliard de euro in urmatoarele luni.

Leul perdant a ajuns sa fie cotat de Banca Nationala la 4,1385 lei/euro, nivel care nu a mai fost intalnit din 6 ianuarie 2004, cand moneda nationala a consemnat minimul istoric fata de euro, de 4,1438 lei/euro. Pe piata interbancara, leul a depasit ieri minimul istoric, fiind cotat la 4,18 unitati/euro.

“Ceea ce poate face BNR este sa evite o depreciere brutala a leului, in conditiile unui sentiment negativ pe pietele regionale. Ne putem astepta ca leul sa se deprecieze in continuare, dupa care isi va reveni in saptamanile urmatoare chiar si fara interventia BNR. Probabil va fi o apreciere in jurul nivelului de 4 lei/euro. Cursul de 4,2 lei/euro cred ca ar putea fi un prag maxim, in conditiile in care volumele sunt destul de mici”, a declarat pentru Business Standard Ionut Dumitru, analist-sef Raiffeisen Bank. Ce fac debitorii in euro, companiile care nu au facut hedging pentru a se proteja de diferentele de curs valutar, in conditiile in care unele dintre acestea ­si-au facut bugetul la un curs de numai 3,6 lei/euro? Aprecierea euro aduce si salturi de preturi la produsele din import, iar proiectiile pe profit s-ar putea dovedi hazardate. Stoica Gruia, care controleaza Grupul Grampet, cu activitati in sectorul feroviar, spune, de exemplu, ca, din cauza aprecierii euro, cheltuielile la fabricile de vagoane au crescut cu 10%.

“Speram sa se stabilizeze cursul, in caz contrar, cheltuielile vor continua sa creasca. Insa nu suntem afectati in privinta creditelor, pentru ca au fost luate in lei”, explica acesta. Pentru a se proteja de fluctuatiile de curs valutar, Radu George, director general Fildas, companie distribuitoare de medicamente, spune ca nu are o strategie speciala, in afara de aceea de a negocia cu Ministerul Sanatatii recalcularea pretului la medicamente, pret care este fixat de autoritati. Acest pret, conform legislatiei, trebuie recalculat in functie de cursul euro la fiecare trei luni, precum si in cazul cand variatia este mai mare de 5%. In 2008, pretul a fost recalculat o singura data, insa in toamna.

Deprecierea leului si majorarea dobanzilor, in special la creditele in lei, sunt asteptate de bancheri sa duca restantele populatiei si ale companiilor peste pragul de un miliard de euro, cel mai probabil in primul trimestru din 2009. Restantele populatiei si ale companiilor au avansat cu 58 mil. euro numai in noiembrie, pana la nivelul de 740 milioane de euro, saltul fiind de 2,5 ori intr-un an. Ponderea restantelor in volumul total al creditelor acordate a ajuns la 1,42%. Listele executarilor silite s-ar putea inmulti, dar preturile din piata imobiliara nu sunt favorabile, astfel ca vanzarea unor active ipotecate ar putea fi facuta in pierdere.

De teama sa nu amplifice volatilitatea cursului, BNR a decis, in prima sedinta din acest an, sa mentina dobanda de politica monetara la 10,25% si nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii.

Reducerea dobanzii-cheie ar fi adus o scadere a apetitului pentru leu, in contextul in care sentimentul investitorilor este negativ, iar diminuarea rezervelor la lei ar fi crescut lichiditatea pe piata. Inclusiv BNR si Guvernul vad cursul mediu la patru lei/euro in 2009, insa sentimentul investitorilor straini ar putea fi schimbat daca Executivul trece la reducerea deficitelor. “Cred ca mingea este in terenul guvernului, nu trebuie sa ne uitam permanent la BNR. Ar trebui sa taie cat mai mult din cheltuieli si sa inceapa discutiile cu investitorii internationali, sa-i convinga, cu un plan concret, ce vor sa faca. Acum vedem o presiune de depreciere a leului, determinata de deficitul bugetar de anul trecut, care este de 4-5% din PIB. Nu trebuie sa ne asteptam la o depreciere continua a monedei nationale, vor fi si perioade de apreciere”, a punctat pentru Business Standard Lucian Anghel, economist-sef al BCR.

Romania intra in 2009 cu un deficit bugetar pe standarde europene de peste 5% din PIB, in conditiile in care pragul maxim admis de criteriile de convergenta de la Maastricht este de 3%, iar corectia deficitului extern este inevitabila.

sursa:Standard.ro

Moneda nationala a inchis sedinta de marti la 3,89 lei/euro, dupa ce depasise la un moment dat pragul de 3,9 lei/euro, pe fondul incertitudinii in privinta situatiei politice si a ordinelor mai mari de vanzare, care au decorelat leul de restul monedelor emergente din regiune.