Criza financiară în România

Declaraţiile guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, arată că ar putea avea loc noi atacuri speculative asupra leului, a declarat, marţi, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea.

"BNR a făcut eforturi importante în toamnă, când a fost un atac puternic asupra leului. Din declaraţiile guvernatorului, există semnale cu privire la un atac asupra leului", a spus Gheţea.

În octombrie anul trecut, guvenatorul BNR a declarat că s-a produs un atac eşuat asupra leului, pentru că s-au urmat poziţii lungi, finanţate prin swap-uri, şi când nu au mai putut fi plătite dobânzile de pe piaţa monetară au urcat.

Dobânzile pentru contractele swap ajunseseră chiar şi până la 100%, iar Isărescu a precizat că a fost doar o chestiune tehnică, iar speculatorii care au anticipat greşit au avut de pierdut.

Luni, 23 februarie, Isărescu a afirmat că BNR este pregătită să acţioneze pentru a preveni eventuale mişcări destabilizatoare ale cursului de schimb, guvernatorul considerând că deprecierea monedei naţionale din ultima perioadă a fost nejustificată.

sursa

Dupa ce a atins pe piata interbancara un maxim de 4,35 lei/euro, cursul monedei nationale a revenit din nou pe scadere si a ajuns la un minim de 4,25 lei/euro, in conditiile unei piete cu fluctuatii ridicate si pe fondul marcarii profiturilor de catre jucatori straini. Cotatia leului a inregistrat fluctuatii importante, evolutie similara cu miscarea valutelor emergente, desi dealerii nu exclud o interventie indirecta a BNR. “Interventia indirecta a BNR a parut evidenta. S-a incearcat spargerea pragului de 4,25 lei/euro, fiind cotatii in piata si sub acest nivel. Probabil ca sunt reglari de depozite la final de zi, pentru ca nu par sa fie volume mari”, explica Ciprian Mihai, sef de Departament in cadrul trezoreriei Volksbank Romania. Anticipatiile pietei financiare pentru evolutia leului par destul de pesimiste. Leul s-ar putea deprecia pana la un nivel maxim de 4,70 lei/euro in trimestrul al treilea al acestui an, pe seama adancirii recesiunii din economiile dezvoltate si a interventiei limitate a BNR, din cauza cheltuielilor mari cu franarea deprecierii, potrivit estimarilor analistilor ING Bank. Analistii considera ca un eventual ajutor din partea FMI sau al UE nu ar putea decat sa limiteze deprecierea leului. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat ieri de BNR marcheaza o depreciere cu aproape cinci bani (1,54%) a leului, pana la 3,2334 lei/dolar, de la nivelul de luni, de 3,1842 lei/dolar. BNR a afisat, ieri, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 12,15% pe an, sub cel din sedinta anterioara, de 12,20% pe an. (G.F.)

sursa

Leul a inregistrat ieri al treilea minim istoric in raport cu moneda europeana insa dealerii cred ca aprecierea leului pe finalul sedintei de pe piata interbancara, cu aproape zece bani, pana la cotatii sub 4,25 lei/euro se datoreaza interventiei Bancii Nationale. BNR a afisat un curs de referinta de 4,2985 lei/euro, minim istoric pentru leu, indicand deprecierea monedei nationale cu aproape trei bani.

Dupa ce a atins pe piata interbancara un maxim de 4,35 lei/euro, cursul monedei nationale a revenit din nou pe scadere si a ajuns la un minim de 4,25 lei/euro, in conditiile unei piete cu fluctuatii ridicate si pe fondul marcarii profiturilor de catre jucatori straini. Cotatia leului a inregistrat fluctuatii importante, evolutie similara cu miscarea valutelor emergente, desi dealerii nu exclud o interventie indirecta a BNR. “Interventia indirecta a BNR a parut evidenta. S-a incearcat spargerea pragului de 4,25 lei/euro, fiind cotatii in piata si sub acest nivel. Probabil ca sunt reglari de depozite la final de zi, pentru ca nu par sa fie volume mari”, explica Ciprian Mihai, sef de Departament in cadrul trezoreriei Volksbank Romania. Anticipatiile pietei financiare pentru evolutia leului par destul de pesimiste. Leul s-ar putea deprecia pana la un nivel maxim de 4,70 lei/euro in trimestrul al treilea al acestui an, pe seama adancirii recesiunii din economiile dezvoltate si a interventiei limitate a BNR, din cauza cheltuielilor mari cu franarea deprecierii, potrivit estimarilor analistilor ING Bank. Analistii considera ca un eventual ajutor din partea FMI sau al UE nu ar putea decat sa limiteze deprecierea leului. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat ieri de BNR marcheaza o depreciere cu aproape cinci bani (1,54%) a leului, pana la 3,2334 lei/dolar, de la nivelul de luni, de 3,1842 lei/dolar. BNR a afisat, ieri, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 12,15% pe an, sub cel din sedinta anterioara, de 12,20% pe an. (G.F.)

sursa

Restantele romanilor la credite au ajuns la 2,79 miliarde de lei la sfarsitul lunii noiembrie, in crestere cu 154,8% fata de aceeasi perioada a anului 2007, potrivit NewsIn care citeaza date ale BNR. In acelasi timp, ponderea datoriilor neplatite in volumul total al imprumuturilor acordate s-a dublat in aceeasi perioada.

* Ponderea restantelor s-a dublat
* Firmele si locuitorii din Capitala se afla in topul restantelor, dar si al creditelor contractate
* Volumul creditelor acordate de banci a urcat usor
* Cele mai putine credite s-au acordat in Covasna, Giurgiu si Caras-Severin

Astfel, ponderea restantelor in volumul total al creditelor acordate a ajuns la 1,42% la finalul celei de-a unsprezecea luni din 2008, fata de 30 noiembrie 2007, cand se situa la 0,77%.

Conform datelor BNR, firmele si locuitorii din Capitala aveau cele mai mari restante, in valoare de 858,33 milioane lei, in usoara scadere insa fata de finalul lui octombrie, cand totalizau 867 milioane de lei. Acestia se afla pe primul loc si in ceea ce priveste volumul creditelor contractate, care au ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 69,2 miliarde lei, din care peste doua treimi sunt imprumuturi in moneda straina.

Bucurestiul este urmat in acest top de judetul Brasov, cu 150,6 milioane lei, Timis, cu restante de 113,7 milioane lei. Pe locul patru in topul restantierilor se afla judetul Bihor, cu 99,2 milioane lei, Cluj, 96,5 milioane lei.

Per total, restantele la creditele in moneda nationala sunt de 1,89 miliarde lei, iar cele la creditele in valuta de 905 milioane de lei.

Volumul creditelor acordate de banci a crescut usor

Totodata, in aceeasi perioada se observa o usoara crestere a creditelor acordate, la 195,131 miliarde lei, de la 193,06 miliarde lei in luna octombrie a anului trecut.

Din totalul creditelor contractate pana la finalul lunii noiembrie, aproape o treime sunt contractate de populatia si firmele din Bucuresti si 56,4% sunt credite acordate in valuta. Astfel, imprumuturile in lei au ajuns la 85,6 miliarde lei, in timp ce creditele in valuta insumau 110,7 miliarde lei.

Dupa Capitala, cele mai mari credite au fost acordate in judetele Cluj (9,08 miliarde lei), Constanta (7,75 miliarde lei), Timis (7,56 miliarde lei) si Brasov (6,37 miliarde lei). Creditele acordate locuitorilor si firmelor din Capitala si din cele patru judete mentionate reprezentau peste jumatate din valoarea toala a imprumuturilor la nivelul intregii tari.

La polul opus s-au situat persoanele si companiile din judetele Covasna, care s-au imprumutat cu echivalentul a doar 984 milioane de lei, Giurgiu 1,09 miliarde lei si Caras-Severin 1,25 miliarde lei.

sursa: HotNews

Actuala criză financiară din SUA ar putea afecta adoptarea monedei euro în România în 2014. Impactul pe care criza îl va avea până în acel an este, însă, prematur de evaluat. “E prematur să vedem toate detaliile crizei financiare şi impactul asupra României până în 2014.

Potenţialul crizei este destul de mare şi s-ar putea ca o bună parte din elementele care dau configuraţia sistemului mondial din prezent să se schimbe până atunci”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la sfârşitul săptămânii trecute, citat de Mediafax.

El a subliniat că această criză nu va afecta direct România, nu pentru că ţara noastră are un sistem financiar primitiv, ci pentru că băncile româneşti s-au ferit de produsele “toxice” de creditare, iar normele băncii centrale în privinţa creditării au fost mai severe.

“Pe de altă parte, nu aveau nevoie să caute asemenea produse sofisticate, întrucât piaţa românească, în plină expansiune, oferea suficiente oportunităţi de câştig din produse clasice. Indirect, însă, efectul există, fiind vorba de panică. Indirect, oricând pot să apară efecte”, a adăugat Isărescu.

Perspective bune pe plan intern

Potrivit planificărilor băncii centrale, România ar trebui să intre în ERM 2 (Exchange Rate Mechanism - mecanismul cursului de schimb) în 2012 şi să adopte moneda unică europeană în orizontul anului 2014. Înainte de intrarea în ERM 2, ţara noastră trebuie să facă dovada că poate menţine nivelul sustenabil al inflaţiei.

În anul acesta, deşi ţinta băncii centrale privind inflaţia este de 3,8% plus/minus un punct procentual, oficialii BNR estimează că inflaţia nu va coborî sub 6,3%. În ciuda presiunilor inflaţioniste puternice manifestate anul acesta, creşterea economică a bătut recordul unui avans de 8,8% în primul semestru.

sursa: Adevarul

Leul s-ar putea deprecia cu încă 5% faţă de euro, după ce rata de schimb a crescut cu 11% în 2008, având în vedere deficitul de cont curent "uriaş", se arată într-un raport realizat de analiştii Erste Group.

"Valutele din Europa Centrală şi de Est au avut în ultimele săptămâni performanţe variate, dar volatilitatea a fost egală. Cea mai promiţătoare valută se pare că va fi în primul trimestru zlotul polonez. (...) De cealaltă parte a analizei se situează leul, care ar putea pierde încă 5% faţă de euro, având în vedere deficitul de cont curent uriaş", se arată în raportul Erste.

Referitor la deficitul de cont curent, experţii grupului estimează că acesta s-a situat în 2008 la 13,6% din Produsul Intern Brut (PIB), dar că se va reduce la 12% din PIB în acest an şi la 9,8% în 2010.

Analiştii băncii austriece consideră că scepticismul investitorilor internaţionali faţă de regiune se va îmbunătăţi probabil "doar încet" şi că mediul global va rămâne incert, dar menţionează că fiecare stat trebuie analizat din punct de vedere individual.

"Aşa cum am subliniat în mod repetat, situaţia macroeconomică diferă în mod considerabil de la stat la stat. Totuşi, un factor comun este nivelul redus de îndatorare. Datoriile gospodăriilor din regiune variază între 20 şi 40% din PIB, în timp ce în Europa se ridică la aproape 60%, iar în SUA în mod marginal sub 100%", potrivit experţilor Erste Group.

Analiştii menţionează că "povara" datoriilor se pare că este cu mult mai uşor de administrat în regiune decât în economiile avansate, în contextul în care ritmul de creştere a sectorului de creditare a fost "fără îndoială exagerat" în unele state.

"Fără îndoială, România şi Ungaria deţin o proporţie semnificativă de împrumuturi în valută, dar forintul s-a depreciat cu 14% faţă de francul elveţian, iar leul a scăzut cu 11% în comparaţie cu euro de la începutul anului 2008. Ritmul de creştere a salariului nominal a acoperit în Ungaria majoritatea deprecierii şi a fost dublu în România", precizează analiştii Erste Group.

Reprezentanţii băncii estimează că România a înregistrat în 2008 o creştere economică de 7,6%, avansul urmând să fie limitat la 4% în acest an, iar în 2010 să ajungă la 5,4%.

Ei consideră că deficitul bugetar are cel mai mare potenţial de a înregistra "o surpriză pozitivă" în acest an, comparativ cu propriile estimări.

"O surpriză pozitivă în România ar putea fi o politică fiscală mai coerentă, în special într-un an dificil, iar deficitul bugetului consolidat să scadă sub 3% din PIB. Acest lucru va fi realizat prin reduceri semnificative ale cheltuielilor publice, concomitent cu creşterea focusului pe investiţiile de capital, în principal pe proiectele de infrastructură, şi un profil redus al cheltuielilor cu bunăstarea", a declarat Dumitru Dulgheru, analist la BCR.

Estimările privind deficitul bugetar sunt de 3,2% din PIB în 2008, de 4% din PIB în 2010 şi de 3,3% din PIB în 2011.

sursa: Mediafax

Moneda nationala este la un pas distanta de cea mai joasa valoare inregistrata vreodata in raport cu euro, in urma cu cinci ani, dar pierderile debitorilor in euro nu se opresc aici. Pe de o parte, analistii financiari estimeaza ca leul o sa treaca de 4,2 unitati/euro in acest trimestru, iar pe de alta, asteapta o apreciere usoara in urmatoarele saptamani, dar nu masiva si nu pentru mult timp. Banca Nationala este asteptata sa intervina doar pentru a evita o depreciere brutala a monedei nationale, in schimb, restantele la credite ar putea trece de un miliard de euro in urmatoarele luni.

Leul perdant a ajuns sa fie cotat de Banca Nationala la 4,1385 lei/euro, nivel care nu a mai fost intalnit din 6 ianuarie 2004, cand moneda nationala a consemnat minimul istoric fata de euro, de 4,1438 lei/euro. Pe piata interbancara, leul a depasit ieri minimul istoric, fiind cotat la 4,18 unitati/euro.

“Ceea ce poate face BNR este sa evite o depreciere brutala a leului, in conditiile unui sentiment negativ pe pietele regionale. Ne putem astepta ca leul sa se deprecieze in continuare, dupa care isi va reveni in saptamanile urmatoare chiar si fara interventia BNR. Probabil va fi o apreciere in jurul nivelului de 4 lei/euro. Cursul de 4,2 lei/euro cred ca ar putea fi un prag maxim, in conditiile in care volumele sunt destul de mici”, a declarat pentru Business Standard Ionut Dumitru, analist-sef Raiffeisen Bank. Ce fac debitorii in euro, companiile care nu au facut hedging pentru a se proteja de diferentele de curs valutar, in conditiile in care unele dintre acestea ­si-au facut bugetul la un curs de numai 3,6 lei/euro? Aprecierea euro aduce si salturi de preturi la produsele din import, iar proiectiile pe profit s-ar putea dovedi hazardate. Stoica Gruia, care controleaza Grupul Grampet, cu activitati in sectorul feroviar, spune, de exemplu, ca, din cauza aprecierii euro, cheltuielile la fabricile de vagoane au crescut cu 10%.

“Speram sa se stabilizeze cursul, in caz contrar, cheltuielile vor continua sa creasca. Insa nu suntem afectati in privinta creditelor, pentru ca au fost luate in lei”, explica acesta. Pentru a se proteja de fluctuatiile de curs valutar, Radu George, director general Fildas, companie distribuitoare de medicamente, spune ca nu are o strategie speciala, in afara de aceea de a negocia cu Ministerul Sanatatii recalcularea pretului la medicamente, pret care este fixat de autoritati. Acest pret, conform legislatiei, trebuie recalculat in functie de cursul euro la fiecare trei luni, precum si in cazul cand variatia este mai mare de 5%. In 2008, pretul a fost recalculat o singura data, insa in toamna.

Deprecierea leului si majorarea dobanzilor, in special la creditele in lei, sunt asteptate de bancheri sa duca restantele populatiei si ale companiilor peste pragul de un miliard de euro, cel mai probabil in primul trimestru din 2009. Restantele populatiei si ale companiilor au avansat cu 58 mil. euro numai in noiembrie, pana la nivelul de 740 milioane de euro, saltul fiind de 2,5 ori intr-un an. Ponderea restantelor in volumul total al creditelor acordate a ajuns la 1,42%. Listele executarilor silite s-ar putea inmulti, dar preturile din piata imobiliara nu sunt favorabile, astfel ca vanzarea unor active ipotecate ar putea fi facuta in pierdere.

De teama sa nu amplifice volatilitatea cursului, BNR a decis, in prima sedinta din acest an, sa mentina dobanda de politica monetara la 10,25% si nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii.

Reducerea dobanzii-cheie ar fi adus o scadere a apetitului pentru leu, in contextul in care sentimentul investitorilor este negativ, iar diminuarea rezervelor la lei ar fi crescut lichiditatea pe piata. Inclusiv BNR si Guvernul vad cursul mediu la patru lei/euro in 2009, insa sentimentul investitorilor straini ar putea fi schimbat daca Executivul trece la reducerea deficitelor. “Cred ca mingea este in terenul guvernului, nu trebuie sa ne uitam permanent la BNR. Ar trebui sa taie cat mai mult din cheltuieli si sa inceapa discutiile cu investitorii internationali, sa-i convinga, cu un plan concret, ce vor sa faca. Acum vedem o presiune de depreciere a leului, determinata de deficitul bugetar de anul trecut, care este de 4-5% din PIB. Nu trebuie sa ne asteptam la o depreciere continua a monedei nationale, vor fi si perioade de apreciere”, a punctat pentru Business Standard Lucian Anghel, economist-sef al BCR.

Romania intra in 2009 cu un deficit bugetar pe standarde europene de peste 5% din PIB, in conditiile in care pragul maxim admis de criteriile de convergenta de la Maastricht este de 3%, iar corectia deficitului extern este inevitabila.

sursa:Standard.ro